Să fi fost aprilie, când, printre meditații și nervi mâncați de minunata clasă a opta, mi-a venit mie gândul că ar trebui să mă ocup de vacanța de vară, care măcar știam sigur că nu poate fi decât în august, când va se va fi terminat cu nebunia. Nu aveam nicio idee, știam doar că nu mai vreau să conduc mult. Mi-am dovedit că pot anul trecut, când am fost în Parga, acum voiam doar relaxare, să nu stau cu stres și planificări excesive. Aveam chef de un „la botul calului”. Orice idee părea neverosimilă, mai ales din punct de vedere al bugetului, destul de încercat de meditații sau al temperaturilor și aglomerației, care oricum în august păreau iminente oriunde. Deodată, Ana a aruncat ideea „Ce ar fi să mergem în Cipru”?
De unde îți veni, copilă, mi-am mormăit în gând, dar am început totuși să caut, ca idee. Am plecat întâi de la premisa de „do it yourself”, dar adunate, avion, cazare, mașină, etc., calculele dădeau cu virgulă, plus că aș fi fost nevoită să conduc pe partea dreaptă, ceea ce mă îndepărta de dorința mea cu no stress.
Mi-am amintit atunci că tatăl unui fost coleg al Anei deține o agenție de turism și i-am pus o întrebare (îl recomand cu drag cui mă întreabă). De la asta până la găsirea ofertei perfecte calitate-preț a fost doar un pas și uite cum ne-am trezit cu vacanță rezervată. Era cumva o certitudine într-o mare de necunoscute la vremea respectivă, ceea ce îmi aducea un mic confort, un „ceva” frumos de care să îmi agăț gândurile și speranțele.
Cum nimic nu durează veșnic, vorba mamei, a trecut și Evaluarea Națională, s-a ales și liceul, după ceva frământări și puneri în balanță și, iată-ne îmbarcându-ne frumos în avion, cu destinația Cipru.
Am ales Ayia Napa, despre care ulterior am citit că este cea mai râvnită stațiune din Cipru
Plecarea nu a fost lipsită de peripeții. Ar fi trebuit să plecăm la 19.30 și, făcusem calculele, la maximum 23.00 să fim la hotel, dar am fost anunțați că plecarea este întârziată. Măcar nu am mers la aeroport prea devreme. La dus am zburat cu Anima Wings, compania Christian Tour, cu un avion operat de Dan Air. Impecabil totul, minus întârzierea, dar asta se întâmplă și la case mai mari. Am avut locuri excelente, mâncare și apă în avion, personal zâmbitor. Am aterizat în Larnaca – la sosire nu am văzut ce aeroport mare și frumos este, doar la plecare – iar de acolo ne-a luat un autocar, cu care am mers cam 45 de minute. La întârzierea anunțață s-a mai adăugat o jumătate de oră și uite așa am ajuns la hotel pe la 3 dimineața :-).
Hotelul ales a fost Nissiana, teoretic un hotel de 3 stele, dar cu un raport calitate-preț excelent
Este situat în apropierea plajei Nissi, cea mai lăudată plajă din stațiune, dar nu chiar pe partea cu plaja, ci vizavi. Făceam până în 10 minute de mers lejer, cu tot cu căutat șezlonguri, iar de când am descoperit o scurtătură, deja timpul se redusese la 5 minute. Hotelul este curat, cu personal foarte amabil, mâncare bună și un mic program artistic în fiecare seară. Noi am prins un recital de vioară, un artist vocal pe care l-am ascultat de pe balcon și un show cu papagali. Drăguțe, nu cine știe ce, dar bune dacă vrei să îți petreci seara la hotel, dar nu în cameră :-).
Am avut demipensiune, adică mic dejun și cină, dar este disponibil și regim all inclusive. Dimineața este fix același meniu, dar foarte variat, iar serile sunt dedicate câte unui specific culinar. Bufetul conținea mereu o varietate de salate și fructe proaspete, baclavale excelente, pe săturate, câteva tipuri de carne, pește, garnituri. Foarte ok.
Personalul este amabil, mulți angajați din țări „exotice”, ca și la noi. Un singur lucru nu mi-a plăcut, erau pur și simplu obsedați să strângă de pe mese și te pândeau non-stop să te întrebe dacă ai terminat ceva de pe masă. Obositor.
E de reținut că în Cipru prizele sunt pe sistem englezesc, așa că este nevoie de adaptor. La recepție am putut închiria cu 2 euro, care ne-au fost returnați la final.
Plajele din Ayia Napa
În stațiune sunt 16 plaje blue flag, din care noi am testat doar 3. Este important de spus că toate plajele sunt cumva concesionate de stat, iar prețul șezlongurilor este standard – 7.5 euro două șezlonguri și o umbrelă. La plajele mai puțin aglomerate se găsesc șezlonguri, la Nissi, în schimb, dacă nu te duci pe la maximum 9, mai ales în weekend e mai greu să găsești. Noi în prima zi am ajuns târziu și, pentru că era sâmbătă, am stat old fashion, pe prosop :-).
Nissi Beach
Deși este considerată cea mai frumoasă, mie mi s-a părut gălăgioasă și aglomerată. Într-adevăr, este foarte animată, la barul principal se dansează în spumă, sunt animatoare și toată lumea e veselă și pusă pe petrecere. Dar dacă ești în căutare de liniște nu prea e o opțiune.
Landa Beach
Este vecina lui Nissi, nisip și intrare în apă la fel de fine și line, dar considerabil mai liniștită și calmă.
Makronissos Beach
Vecina lui Landa – da, da, ne-am învârtit în teritoriu, din lipsă de mașină – și la fel de frumoasă și calmă. Mi-a plăcut cel mai mult, Anei Landa i-a plăcut cel mai mult, dar cred că oricare din cele 16 plaje oferă cam același lucru, poate doar liniștea să facă diferența.
În afară de statul la plajă, am ales și două activități extra, o excursie cu autocarul și o croazieră cu barca. Cipru este micuț, cu siguranță dacă ai mașină închiriată și îți dorești, poți vizita multe. Altfel, e dificil, pentru că transportul în comun e greoi. Teoretic, există un program, practic nu prea se respectă și autobuzele vin atât de pline încât uneori nici nu opresc.
O călătorie este 1,5 euro până la ora 21.00 și 2, 5 euro după această oră. Pentru copii prețul este la jumătate, dar pentru Ana trebuia eu să specific că este copil, altfel ne taxau preț întreg. Ne-am folosit de autobuze să ajungem în centru și la plajele care nu erau lângă noi, dar și în ziua cu excursia cu barca.
Excursie la Nicosia și munții Troodos
Deși nu sunt mare fan al excursiilor cu autocarul, am ales totuși una, pentru că altfel nu aveam cum să vedem ceva în afara plajelor. Am tot întors pe toate fețele lista oferită de agenția locală și am ales până la urmă să vedem singurul oraș din lume divizat între două țări și un pic de specific local, în satele Kakopeteria și Omodos.
Cele două sate, Kakopeteria și Omodos păstrează spiritul autentic
Excursie cu barca
Centrul din Ayia Napa este extrem de animat
Nu degeaba și-a căpătat stațiunea numele de Ibiza Ciprului. Am mers chiar din prima seară, mă rog, a doua, că prima a fost doar dimineață :-). Am ajuns pe la 22.30, când, evident, era pustiu. În fața cluburilor goale, animatori și animatoare ne îmbiau cu oferte care mai de care. Cluburile sunt tematice, unul este în formă de castel, altul de corabie de pirați, altul are o broască imensă la intrare, etc. Noi am ales clubul Bedrock, family friendly, unde tot decorul este inspirat de familia Flintstone. Până am terminat noi cocktailurile și ne-am bucurat de muzică bună, strada s-a umplut de lume. Cluburile erau încă semi goale, dar sunt sigură că distracția ține până dimineață și se lasă cu multă amețeală și amintiri de vacanță cu pătrățel roșu :-).
În ultima seară, am ales terasa Square Bar, situată chiar în piața centrului vechi și unde este o atmosferă tare faină, cu muzică live. Așa, ca fun fact, în această seară m-am „bucurat” și de o tentativă de agațament. Un norvegian care încerca să mă convingă ce super afaceri are el, inclusiv în România și mă întreba unde se continuă petrecerea. I-am zis că pentru noi în cameră, că avem avion a doua zi. A plecat bosumflat, dar s-a reorientat repede spre o altă masă de fete singure. Ne-am întrebat și eu și Ana dacă omul chiar nu și-a dat seama că sunt cu copilul după mine. Ori nu, ori era prea beat să îi pese :-).
Unde am mâncat în Ayia Napa
După cum am spus, noi am avut demipensiune la hotel, prânzul l-am și sărit, că am tot ronțăit, iar foame de-a binelea ni se făcea spre ora cinei. Totuși, am mâncat de câteva ori și prin oraș, fie prânzul, fie am renunțat la cina de la hotel.
Primul loc testat a fost Ocean Basket
Este situat în portul din Ayia Napa, ușor de ajuns de la stația de autobuz și noi ne-am dus la el ca la pomul lăudat. A meritat lauda. Personal super amabil, mâncare delicioasă și nu la prețuri exagerate. De fapt, am observat că în Cipru prețurile sunt mai moderate decât în Grecia, cel puțin comparând cu anul trecut sau cu ce aud de pe la cunoștințe.
La Ocean Basket am luat un platou cu aperitive pentru două persoane și un platou cu pește și fructe de mare, teoretic pentru o persoană, practic nu am terminat niciunul din platouri, iar de desert nu a mai fost loc. Am băut cocktail, eu și limonadă copilul și am plătit până în 50 de euro, cu tot cu tips.
Am mai primit recomandare pentru restaurantul Vassos, tot din port, dar nu i-a mai venit rândul. În afară de Ocean Basket, am mai încercat doar restaurantele de la plajă.
Levels Restaurant de la Makronissos Beach
Cât am stat la plaja asta, ni s-a făcut foame și pentru că fast food-ul de pe plajă nu m-a atras deloc, am ales restaurantul Levels, care este atașat unui hotel și are și zonă de bar, de lounge, arată super drăguț, iar priveliștea către mare e superbă. Servirea cam lentă, dar mâncarea foarte bună. La final, un băiat care se ocupa cu entertainmentul la hotelul respectiv și era pe plaja din fața resturantului, ne-a invitat la o partidă de Petanque. Ador jocul ăsta, iar conversația cu el a fost mai mult decât plăcută. Era francez, student la Marsilia și lucra în Cipru pe perioada verii.
Nissi Taverna pe plaja Nissi
Am încercat-o în ultima zi și a fost o alegere foarte bună. Mâncarea excelentă, un meniu variat și interesant, modul de prezentare la fel, vesela foarte faină și, în general, vibe-ul locului foarte bun.
În afară de restaurante, am găsit un lanț de brutării absolut divine, îmi scapă acum numele, au o firmă mare, cu maro și sunt mai peste tot. Absolut orice am luat, de la patiserie sărată la înghețată sau prăjituri a fost demențial. Produsele sunt exrem de proaspete, iar prețurile foarte bune. Am regretat că nu am luat baclavale de acolo pentru acasă și am optat pentru cele la cutie de la magazinele de suveniruri. Proastă alegere, dar asta e, cât trăiește omul învață 🙂
În ceea ce privește oamenii și aerul locului, în Cipru se simte mult influența britanică. Este o țară cosmopolită, oricine vorbește engleză, chiar bine, sunt multe persoane de culoare și mulți turiști de toate națiile. În afară de limbă și de steagul Greciei arborat peste tot, nu prea se simte Grecia pe acolo, poate la mâncare, care este aproape identică.
Cât despre fricile mele, cu aglomerația și cu temperaturile înalte, nu prea s-au adeverit, printr-un mare noroc. Bine, lume era, dar nu pot spune că m-a deranjat sau m-am simțit sufocată, din contră, mi-a plăcut animația. A fost cald, umed, dar a bătut și vântul și în afara unei zile în care am simțit aerul arzător, pot spune că am avut parte de un confort termic mai mare decât la București, în zilele alea nebune cu 45 de grade.
Ca o conzluzie, pentru mine, Cipru a fost o surpriză foarte plăcută și aș mai repeta oricând experiența, de data asta cu mașină închiriată, ca să ne putem și plimba în voie.
Citește și
Parga, minunea Greciei, o vacanță cum n-a mai fost alta
Matera, Italia, unul dintre cele mai vechi orașe ale lumii
Vacanță în Lefkada cu copiii. Ce ne-a plăcut și ce nu pe faimoasa insulă
Gust dulce de Bucovina, regăsit tot la Gura Humorului
Cum a fost în vacanță la Topola Skies, Bulgaria
Weekend la Camping Krapets. O idee de vacanță la 20 de km de România
Dacă vă plac articolele mele, vă invit să daţi like noii pagini de FB, pentru a fi la curent cu toate noutăţile
