Subiectul infidelității este, ca multe alte subiecte dureroase, tabu, în special în societatea românească. Mulți oameni suferă pentru că au fost înșelați, dar aleg să nu vorbească despre asta, să se chinuie în tăcere, să treacă totul sub preș, iar umbrele se văd, mai devreme sau mai târziu. Și pentru mine este un subiect sensibil, cu dublu sens aș putea spune, dar nu despre experiența personală mi-am propus să vorbesc în acest articol, ci despre cum să gestionezi lucrurile atunci când ai fost înșelat sau ai fost chiar tu cel care a înșelat, astfel încât daunele psihice pe termen lung să fie atenuate și acest eveniment nefericit să se transforme într-un prilej de creștere și evoluție.
Pentru că da, se poate! Am aflat asta de la dr. Simona Ciff, autoarea cărții Ghid de supraviețuire când ai fost înșelat, o carte pe care mi-aș fi dorit să o am mai devreme, însă niciodată nu este târziu pentru a aborda lucrurile diferit.
Am avut o întâlnire extrem de revelatoare cu Simona despre acest subiect sensibil Ce fac atunci când am fost înșelat?, al cărei rezultat sper să îl redau cât mai fidel în interviul de mai jos.
Cum a început povestea cărții „Ghid de supraviețuire când ai fost înșelat”?
Simona Ciff: Lucram la cabinet și aveam un blog, pe care ulterior l-am mutat pe site-ul meu, simonaciff.ro . Scriam din cazurile cu care mă confruntam și am scris două articole despre infidelitate. Nu am acordat prea mare atenție acestor articole, am mai scris și altele pe alte subiecte, despre parenting, relații. La un moment dat, a început să mi se umple inbox-ul cu sute de e-mailuri despre infidelitate. Unii căsătoriți de 16 ani, cu copii mari, alții de 2 ani împreună, alții cu copil mic, alții plecați în străinătate. Cazuistica era diferită, povestea era aceeași. Am început ședințele de consiliere și sesiunile on-line, la un moment dat numai despre asta vorbeam și mi-am dat seama că acești oameni ajung la mine cu un scop și că trebuie să fac ceva în acest sens.
Am realizat că cei care se confruntă cu infidelitatea au nevoie de ceva de citit, pentru că de scris scriam în mare aceiași pași. Deși situațiile sunt diferite, ca să ieși de acolo, indiferent că ești cel care ai înșelat sau cel care a fost înșelat, pașii sunt aceiași pentru a trece peste fazele emoționale. Am realizat că în România nu exista literatură pe acest subiect și nici psihologii nu erau pregătiți, pentru că primul lucru recomandat este să mergi la terapie de cuplu, dar asta nu funcționează. Așa am decis să scriu cartea. Prima oară am scris-o ca pe un manual, așa cum am învățat în facultate, dar mi-am dat seama că eu nu așa vorbeam cu clienții în cabinet, așa că am decis să o rescriu cu povestea mea și cu poveștile pe care le-am auzit. Există totuși un fir roșu și niște pași de urmat.
Ai spus că există un tipar, indiferent că ai fost cel înșelat sau cel care a înșelat. Care este acest tipar?
Simona Ciff: Sunt etapele emoționale, pe asta se bazează cartea. Prima etapă este șocul, prin care pot trece ambii parteneri. Oamenii nu pleacă de acasă cu ideea astăzi vreau să înșel. Începe cu o conversație, cu un flirt, cu o situație la care nu ai știut cum să răspunzi și pur și simplu se întâmplă. Când ești partea înșelată nu poți să îți dai seama că pur și simplu se poate întâmpla și atunci e nevoie să vedem din ambele perspective cum e chestia asta.
Primul lucru care e foarte important este să renunți la șoc și vinovăție
Să nu te simți vinovat și să nu arunci vina. Asta este cel mai important, apoi să renunți la rușine și la toate etichetele și să înțelegi că este o experiență umană. Atunci când intrăm într-o relație, ne căsătorim sau doar stăm împreună, avem copii, o casă, un credit, etc, nu ne oferă nimeni nicio garanție că la un moment dat nu vom fi atrași de altcineva. Toți suntem atrași, absolut toți. Din aceste experiențe avem de învățat și este nevoie să le luăm exact așa, ca pe experiențe de învățare, în care să nu își aibă locul vinovăția, furia, rușinea. Toată călătoria asta emoțională parcurge distanța de la aceste emoții la a avea curaj, a ierta, pe mine și pe celălalt și a mă bucura din nou.
Dacă toți ne simțim atrași la un moment dat de altcineva, ce ne diferențiază? De ce unii pot să nu facă pasul spre a înșela și alții nu pot?
Simona Ciff: Sunt două categorii de oameni care înșală. Unii care vor să înșele, pentru că își doresc pur și simplu experiențe diverse, nu se văd lângă un partener stabil pe termen lung și își asumă asta. A doua categorie sunt cei care vor să fie fideli. Și ei se împart în două categorii, cei care reușesc și cei care nu reușesc.
E important să înțelegem că sunt două categorii de factori care duc la infidelitate, mai ales când ai o relație stabilă. Unii oameni se simt împinși și dau vina pe relație pentru infidelitatea lor. De exemplu, un bărbat care s-a certat acasă cu soția, s-a simțit rău, neiubit, neapreciat. Ajunge la serviciu și secretara sau colega îi face un compliment și se ajunge în altă parte. El nu a plecat programat, a fost factorul care a împins – cearta cu soția și factorul care a atras – amabilitatea colegei. Când există vulnerabilitate și nu știi să gestionezi factorii care te împing și factorii care te atrag, atunci orice decizie se ia pe un teren minat. Cel înșelat se grăbește să acuze, astfel că cel care a înșelat nici măcar nu realizează cum a ajuns acolo, e prea preocupat cu sentimentul de vină și rușine și nu mai conștientizează ce are el de lucrat și îmbunătățit astfel încât să nu ajungă într-o astfel de situație. Din moment ce ai ajuns acolo, este clar că nu gestionezi ceva din tine așa cum ai dori.
Acești factori țin de vulnerabilitate și totul se reduce la faptul că nu ne iubim suficient de mult
Dacă tu te-ai iubi suficient de mult, nu te-ai simți atât de impresionat când cineva îți spune că arăți bine sau când te atinge într-un anume fel, ai lua-o doar ca pe un compliment. Totul pleacă de la dragostea de sine, nu are nicio legătură cu partenerul. Chiar dacă partenerul te valorizează și teoretic ai tot ce îți trebuie acasă, tot riști să cedezi avansurilor, pentru că nu știi să spui nu, pentru că ți-a lipsit ceva în primii șapte ani, în relația cu mama sau cu tata, pe care nu știi încă să îl gestionezi.
Din această perspectivă, putem să găsim mai ușor lecțiile și darurile unei astfel de experiențe. Atunci când am fost înșelată, eu am realizat că trăiam într-o cochilie a minții mele, credeam că lucrurile se întâmplă așa cum le vedeam eu, că nu mai am nimic de lucru la mine. Îți dai seama că nu este așa doar atunci când ești adus la limită, când ești pus în situația respectivă și realizezi că este experiența celuilalt, că el are ceva de învățat din asta și tu la fel.
Se poate trece definitiv peste experiența de a fi fost înșelat și care ar fi secretul să se ajungă aici?
Simona Ciff: Secretul este să nu dau vina pe partener pentru suferința mea. Faptul că eu am fost înselat(ă) și mă doare, nu e problema partenerului. El are de rezolvat situația care l-a adus acolo, să își dea seama dacă are ceva de lucrat și de învățat. Dacă mă doare, înseamnă că eu nu știu să gestionez acestă durere, pentru că am fost învățat și programat de mic să simt într-un anumit fel când nu primesc ceea ce îmi doresc sau când oamenii reacționează diferit. Unora le e frică că îi părăsește partenerul, alții simt că nu sunt ei suficient de buni și alții aruncă vina în totalitate pe partener și îl acuză la nesfârșit.
Tu te simți rănit pentru că așa ai învățat să te simți. Sunt programele mamei și tatălui tău. Cel care a înșelat are compasiune, dar nu e treaba lui să rezolve cum se simte celălalt. Mie îmi pare rău, mi-am învățat lecția, vreau să îți spun că vreau să continuăm, dar nu ca să arunci vina pe mine atâta timp, pentru că o relație nu e despre ce nu putem rezolva noi în interior.
Se spune că cine a înșelat o dată,o va face și a doua oară. Ce părere ai despre asta?
Simona Ciff: Și asta vine tot din clișeele sociale, care spun că cine fură azi un ou, mâine va fura un bou și cine înșală o dată o va face din nou. Nu este vorba de asta. Dacă cel care a înșelat își dă seama care a fost triggerul lui emoțional înainte de a merge să înșele și rezolvă acea problemă, nu o va mai face și a doua oară. Își dă seama ce a simțit, ce îi lipsea și i se clarifică în cap motivele, iar data viitoare va ști să se oprească la timp.
În carte sunt 9 tipare ale celor care înșală. Noi credem că numai noi am fost în situația asta, dar procentul e foarte mare, iar odată ce facem analiza tiparelor ne putem da seama de trăsături și de abordare. De asemenea, există un capitol de cum se învață fidelitatea și niște pași de urmat în cuplu.
Se poate spune despre actul de a înșela că a fost o greșeală?
Simona Ciff: Categoric. Erorile sunt normale, singura diferență o face intenția, că a fost sau nu intenționat. Problema este că partenerul dă vina pe mine pentru durerea lui și nu poate vedea lucrurile clar și atunci eu am un pas de făcut. Dacă eu mă învinovățesc la rândul meu, nu o să rezolv problema. Dacă ai fost înșelat e foarte important să nu arunci vina pe celălalt, iar pentru cel care a înșelat este vital să rezolve mecanismele care l-au dus acolo. Sunt oameni care nu mai înșală, dar mecanismul rămâne acolo și atunci nu se rezolvă nimic.
E nevoie ca și generație să nu mai transmitem mai departe clișeul ăsta de vinovăție, să știm să este uman să se întâmple și să înțelegem cum funcționează relațiile fără a da vina pe celălalt. Să înțelegem că este treaba fiecăruia să se vindece.
Care e cel mai important ingredient în vindecare și cum facem să îl accesăm?
Simona Ciff: Acceptarea. Începe cu nimic nu trebuie. Începe să accepți că nimic nu trebuie să se întâmple cum vrei tu și că tu ești responsabil pentru emoțiile tale. Dacă mă doare, e treaba mea să nu mă mai doară, indiferent ce face celălalt. Al doilea pas este să îl înlocuiesc pe trebuie. Dacă nu ar fi trebuit să mă înșele, nu s-ar fi întâmplat. Nimic nu trebuie să se întâmple altfel decât se întâmplă. Realitatea e cum e. Îl înlocuiesc pe trebuie cu mi-a fi plăcut și deja se schimbă unghiul de abordare.
Dacă ar fi să dai un singur sfat „la cald” celor care au fost înșelați care ar fi acela?
Simona Ciff: Să nu facă nimic până nu se calmează. Mai târziu, sfatul ar fi să renunțe la ranchiună și să meargă înapoi la relația cu mama și tatăl, să scrie o listă de 10 lucruri pe care le fac părinții lor și pe care le fac și ei și o listă cu 10 lucruri care nu le-au plăcut sau i-au rănit la partener și să le taie pe cele pe care le fac și ei. Astfel conștientizăm că și noi facem lucruri care rănesc, inclusiv infidelitatea, chiar dacă nu ajungem la actul fizic. Aproape toți facem lucruri pe care nu le-am face în prezența partenerului, doar că unii reușim cumva să nu trecem peste limită. Toți flirtăm, pentru că nu am primit suficientă atenție când eram mici. Dacă nu te vindeci de asta, nu știi să te oprești la timp și poți risca să mergi mai departe.
Trebuie să ne dăm seama că suntem oameni, indiferent de ce parte ne poziționăm, cel care înșală sau cel înșelat și e treaba fiecăruia ă își găsească drumul emoțional.
Cartea Simonei Ciff poate fi comandată de aici.
Citește și
Oamenii divorțați nu vor mai fi niciodată normali
Când îți dai seama că tu ești întregul, nu mai cauți o jumătate
Cel mai greu de scris articol. Despre separare și divorț
Cum menținem dorința în cuplu?
Cum îți poți îmbunătăți relația de cuplu?
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutăţile.
Oribile si cretine explicatii. Ar trebui toti sa inselam, pentru ca nimeni nu are o copilarie perfecta, parinti perfecti, educatie perfecta, stare emotionala perfecta la varsta de 7 ani etc.
Cel care inseala o face pentru ca e egoist, las, fals, se iubeste doar pe sine. „Dacă ai fost înșelat e foarte important să nu arunci vina pe celălalt”… pe bune???????? atunci pe cine? pe mama care te-a facut? Pe tata? Pe amandoi, ca te-au crescut cu lipsuri emotionale si n-ai ajuns omul perfect pentru celalalt? Sau pe parintii celuilalt, ca au fost, la fel, niste cretini?
„Faptul că eu am fost înselat(ă) și mă doare, nu e problema partenerului”. Nu, nu e problema partenerului, e a lu’ mama ca ma doare. Pe el il doare undeva. E paralela dna dr.
„Își dă seama ce a simțit, ce îi lipsea și i se clarifică în cap motivele, iar data viitoare va ști să se oprească la timp”. Da, nu dupa trei ani de inselat (si asta pt ca e prins), ci dupa 2.