Pentru familia noastră zilele de naştere, de nume, aniversările şi alte date demne de a fi amintite, sunt adevărate prilejuri de sărbătoare şi nu le prea lăsăm să treacă neobservate. Ziua Anei nu face excepţie, ba chiar se află în topul evenimentelor de familie. Eu personal nu îmi amintesc de zilele de naştere serbate în copilărie, nu ştiu dacă nu mi le serbam sau pur si simplu nu a fost ceva spectaculos şi demn de reţinut, aşa că am dorit ca în cazul Anei aniversările să fie marcate, astfel încât să nu le uite niciodată, dacă se poate. Încă de la un an am serbat fiecare zi a ei cu fast, atât cu familia, cât şi cu copii. Nu sunt de acord deloc cu ideea ca cel mic oricum nu îşi mai aminteşte nimic, aşa că până la X varstă nu chemăm copii, serbăm doar cu bunicii sau şi mai rău, nu serbăm cu nimeni, că oricum el va uita. De aceea există fotografii şi filmări pe care copilul le va vedea şi va realiza cât de importante erau zilele sale de naştere pentru părinţi, rude şi prieteni.
Recunosc că experienţa în organizare de evenimente şi faptul că îmi place foarte mult să fac asta m-au ajutat şi m-au făcut să îmi doresc să fac lucrurile puţin altfel decât se obişnuieşte. Am adunat câteva ponturi, unele se aplică aniversărilor organizate acasă, altele celor organizate în alte spaţii. O parte din sfaturi le-am extras dintr-un articol pe care l-am scris în urmă cu vreo doi-trei ani pentru un site, aşa că dacă vă pare cunoscut ceva, să ştiţi că nu am furat, sunt tot eu :-)):
Unde? Nu sunt deloc un fan al locurilor de joacă clasice, cu gonflabile şi tobogane. Nu contează motivele mele, copiilor le plac şi sigur că nu sunt pentru a-i priva de ele. Totuşi, la un loc de joacă îi putem duce în orice zi a anului şi acolo joaca este destul de individualistă, copiii nu prea interacţionează unii cu alţii. De aceea, am preferat să le evit, mai ales că, după ce am cerut nişte oferte pe când avea Ana vreo doi ani, era să fac un atac de panică la vederea totalului, aşa că m-am calmat complet. Prima aniversare am serbat-o la restaurant şi a fost ca un fel de mini-botez, ba chiar am chemat şi ursitoarele pe care le-a avut Ana atunci, pentru a-i face urări la ruperea turtei şi a-i distra apoi pe copii. În următorii trei ani am ales să facem petrecerea acasă. Nu am făcut rabat la numărul mare de copii şi părinţii aferenţi, aşa că a fost un pic de haos, dar a ieşit bine.
În următorii doi ani am apelat la o locaţie de petreceri, Club Mayateka, unde totul se bazează pe animaţie şi muzică. Nu există jucării, dar există un spaţiu foarte mare în care copiii se pot juca, pot dansa privindu-se în oglinda uriaşă montată pe perete şi se lasă prinşi în antrenul echipei de animaţie, care adaptează jocurile în funcţie de vârsta invitaţilor. Recunosc că am avut ceva emoţii iniţial, mă temeam că picii sunt obişnuiţi cu gonflabile şi bile, dar totul a ieşit perfect şi distracţia a fost la cote maxime.
Aşa că nu am stat deloc pe gânduri când pentru petrecerea de 7 anişori de anul acesta am ales tot un loc „neconvenţional”, clubul Kindi, dedicat familiei. Clubul este cochet, aranjat cu mult bun gust şi potrivit atât copiilor mai mari, cât şi piticoţilor. Există chiar şi o cameră baby parking, unde cei mai mici se pot relaxa, feriţi de agitaţia copiilor mari. Există şi jucării de lemn, cărţi, puzzle-uri şi tot felul de jocuri, astfel că cei care nu sunt tentaţi de animaţie au ce face. Pentru norocoşii născuţi vara există şi o terasă unde se poate ţine petrecerea sau măcar momentul tortului, dar la noi nu a fost cazul pentru că vremea a fost destul de închisă.
Ca să rezumăm, pentru vârste mici cred că este potrivită aniversarea acasă, dacă spaţiul vă permite, iar pentru vârste mai mari vă puteţi orienta fie către locuri de joacă clasice, fie către locuri inovative. Cred că şi un restaurant cochet poate fi potrivit, atâta timp cât vă ocupaţi de decorare şi aveţi o echipă bună de animatori.
Ce facem? Ştiu că există contestatari ai animaţiei la petreceri, cei care spun că „pe vremea noastră” nu era cine să ne spună cum să ne distrăm şi totuşi o făceam foarte bine. Aşa este, nu neg, dar totuşi eu mă declar un fan al animaţiei la petreceri. Mi se pare că aşa cum un dj bun poate salva o nuntă, un animator bun poate salva o petrecere de copii. La un loc de joacă prezenţa unui animator nu este chiar obligatorie, pentru că există oricum foarte multe atracţii, dar la o petrecere acasă sau în alt spaţiu, animatorii sunt cei care dau tonul distracţiei. Petrecerea poate fi tematică, iar în acest caz animatorii trebuie să fie din aceeaşi „poveste” şi chiar jocurile pot fi adaptate tematicii. Anul acesta, noi am mers pe mâna Irinei de la Kindi şi am ales animatorii cu care ei au mai colaborat. Pentru că nu am vrut ceva clasic, nu am avut pictură pe faţă şi nici baloane modelabile, ci am optat pentru concurs de talente, concurs de dans şi sesiune de arts&crafts, în cadrul căreia copiii şi-au confecţionat singuri măşti şi cravate. Dacă vă doriţi alt tip de activităţi decât cele clasice, căutaţi animatorii care să fie deschişi la asta. Vă asigur că sunt printre ei şi oameni care s-au plictisit de reţetele testate şi vor să inoveze. Pentru că piaţa este plină şi nu toţi cei care fac asta ştiu cu adevărat să lucreze cu copiii, vă sfătuiesc să alegeţi un animator testat de altcineva şi care îl recomandă. În afara animatorilor de anul acesta şi al celor de la Mayateka, care sunt într-adevăr foarte buni, o soluţie le care noi apelăm de multe ori cu toată încrederea este Gâdilicea, o fată extrem de dedicată, care ne-a fost alături în multe momente importante, începând chiar de la botez şi pe care o recomand cu drag.
Dacă totuşi nu vă surâde ideea animaţiei, poate aveţi chiar voi talente ascunse sau ştiţi pe cineva în familie care se pricepe să lucreze cu copiii şi impovizaţi o animaţie. Copiii vor adora asta. Există multe jocuri la care nu este nevoie decât de câteva elemente de bază şi care pot fi realizate cu uşurinţă. Câteva idei – concurs de dans. Aveţi nevoie doar de muzică; concurs de talente – fiecare copil îşi etalează câte un talent; mumiile – copiii lucrează în perechi sau cu părinţii şi se înfăşoară în hârtie igienică. Cel care termină primul şi apoi reuşeşte să se elibereze, câştigă; săritul în saci – aveţi nevoie de saci de gunoi mai rezistenţi, în care copiii vor sări şi vor încerca să nu cadă; limbo – vă trebuie doar o sfoară şi muzică antrenantă; treasure hunt – puteţi organiza cu cei mici o vânătoare de comori, iar la final le puteţi da şi mici premii – jucărioare de la Kinder, cartonaşe cu surprize, ineluşe, maşinuţe, etc.
Dacă faceţi petrecerea acasă sau într-un spaţiu în care nu există jucării gonflabile, ţineţi cont de vârsta copiilor invitaţi. Chiar dacă cei mai mulţi din invitaţi vor fi de vârsta sărbătoritului, este posibil să aveţi şi frăţiori, copii mai mici sau mai mari. Încercati să aflaţi vârsta tuturor participantilor, astfel incat să îi puteti grupa pe vârste şi să le oferiţi tuturor activităţi potrivite. Pentru copiii mici puteţi amenaja un spatiu mai ferit, în care să le puneţi la dispoziţie jucării adecvate vârstei lor, iar copiilor mai mari le puteţi organiza un spaţiu pentru board games sau concursuri. Astfel veţi evita să se plictisească şi să îşi gaseasca refugiul în calculator sau tableta.
În cazul în care petrecerea are loc acasă, asiguraţi un fond muzical. O muzică adecvată vârstei participanţilor va crea o atmosfera plăcută. Faceţi un playlist cu melodii îndrăgite de copii si puneţi-l să cânte în fundal. Pe masură ce petrecerea se încinge, puteţi da muzica mai tare şi puteţi improviza un ring de dans.
Cum decorăm? Am spus deja mai sus că pentru mine petrecerea copilului este un proiect în sine, aşa că sunt pentru a crea o poveste din întreaga petrecere, inclusiv din accesorii. Fiecare petrecere a noastră a fost tematică şi toate elementele folosite, de la serveţele, pahare, până la pinata au fost în respectiva tematică. Dacă faceţi petrecerea acasă, veţi avea nevoie de un decor mai bogat, care să includă şi baloane, eventual bannere, lampioane. Puteşi să îl cooptaţi chiar pe sărbătorit în confecţionarea decorurilor. Cu o foarfecă, hârtie creponată şi hârtie glasată puteţi face ghirlande şi lampioane, iar dacă vă puneţi imaginaţia la bătaie, sigur veţi găsi şi alte elemente decorative creative.
Ce mâncăm? Dacă organizaţi petrecerea acasă şi vă simţiţi în stare să vă etalaţi talentele culinare, pregătiţi gustări uşoare. O opţiune sunt grisinele, bucăţelele de mozarella, cubuleţele de cascaval, fâşiuţele de pui, măslinele fără sâmburi, biscuiţii fără glazuri sau creme, adică orice se poate mânca rapid şi fără prea multă mizerie. Astfel vă veţi uşura şi munca de după petrecere. În anii în care am organizat petrecerea acasă, eu am făcut şi un soi de candy bar, care a avut mare succes la copii. Am pus fructe, brioşe, bezele, bombonele, totul decorat în tematica anului respectiv.
O opţiune foarte la îndemână este pizza. Dacă aveţi o pizzerie testată şi în care aveţi încredere, scăpaţi uşor şi pe gustul copiilor. Noi am optat doi ani la rând pentru pizza şi a ieşit foarte bine şi pentru copii şi pentru părinţi. Anul acesta însă am simţit nevoia unei schimbări şi am apelat la o firmă de catering. Pentru copii am ales piure, care a venit ambalat individual în casolete şi şniţele necondimentate. Părinţilor le-am pregătit nişte platouri cu preparate calde tip „minuturi”, care au avut mare succes. Pentru că am fost foarte mulţumiţi şi ştiu că este greu să găseşti o sursă de încredere pentru mâncare, recomand Rotiseria 131.
Momentul tortului este cel mai aşteptat, aşa că trebuie să alegeţi bine furnizorul care îl va realiza. Dacă aveţi o cofetărie testată de unde cumpăraţi frecvent prăjituri este bine să mergeţi la sigur şi să nu experimentaţi ceva nou pentru petrecere. De câţiva ani noi mergem pe mâna Oanei Voicu, care face nişte torturi absolut senzaţionale ca aspect şi delicioase la gust. Unde mai pui că preţul este imbatabil, mult sub cofetăriile de fiţe. O recomand din toată inima, numai că trebuie să comandaţi din timp, este extrem de solicitată şi are comenzi luate în avans şi pentru două luni. Anul acesta noi am avut un tort în tematică muzicală, realizat după dorinţa Anei şi schiţele lui tati. În privinţa compoziţiei, vă recomand să alegeţi ceva uşor, dar care să fie potrivit şi pentru părinţi şi pentru copii. Dacă copilul este mai măricel, nu aş merge exclusiv pe fruxte, ci mai degrabă o compoziţie combinată, mousse de ciocolată, fructe, vanilie. Anul acesta eu am combinat ciocolată, fructe, vanilie şi caramel în acelaşi tort şi a fost senzaţie.
Vă recomand să vă gândiţi şi la părinţi, chiar dacă este o petrecere a copiilor, şi părinţii merită să se simtă bine. Dacă aveţi posibilitatea, amenajaţi-le un spaţiu separat, unde să poată sociliza, sau măcar aşezaţi nişte scaune într-o zonă care să le permită să îşi admire copiii şi să discute între ei în acelaşi timp. Eu recunosc că ziua Anei este încă şi pentru mine un prilej să îmi revăd prietene dragi şi să stăm puţin de vorbă, atât cât ne permite timpul.
La final, vă spun că indiferent unde îi serbaţi ziua, câţi invitaţi are, ce cadouri primeşte sau cât de amuzante sunt jocurile organizate, pentru copil cel mai important este să îşi aibă ambii părinţi aproape, indiferent dacă ei mai sunt sau nu împreună, să i se acorde atenţia de care are nevoie şi să se simtă special, apreciat şi iubit.
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
