Ieri a fost Ziua Cărții, percepută de unii poate mai puțin spectaculoasă decât Halloween, Ziua îndrăgostiților sau oricare altă sărbătoare plină de fast. Cărțile sunt tăcute, sunt discrete, nu te cheamă decât prin emoția pe care o trezesc în tine. Uneori prin copertă sau prin titlu. Darul cărților nu e unul care se dezvăluie imediat, ci crește în timp, cu răbdare și perseverență. Sunt onorată să fac parte dintr-o lansare-eveniment de carte, un blog tour menit să promoveze o serie absolut minunată și necesară, bazată pe basmele românești care ne-au mângâiat tuturor copilăria.
Editura Nemi de carte pentru copii lansează Andilandi, de Sînziana Popescu
Este o serie fantasy, ce include șapte romane și un volum de povestiri și e inspirată din miturile românilor și din basmele noastre din bătrâni. Seria îi poartă pe cititori într-o lume fascinantă, populată de personaje mitologice românești readuse în actualitate, dar și de personaje moderne, cu care copiii se pot identifica cu mare ușurință.
Cu ocazia includerii blogului Pisica pe sârmă în blog-tour-ul de promovare, autoarea seriei Andilandi, Sînziana Popescu mi-a răspuns la câteva întrebări-fulger. Pentru că știu că cititul este un subiect care îi preocupă pe mulți părinți, am întrebat-o pe Sînziana Popescu și care este mesajul său pentru încurajarea lecturii și am rugat-o să facă o recomandare de „cărți de căpătâi” pentru copii.
Care este cartea ta preferată din copilărie?
Întotdeauna mi-a fost greu să răspund la întrebarea asta, pentru că, de fapt, mi-a fost greu să aleg o poveste, doar una singură, dintre toate cele pe care le-am îndrăgit în copilărie, și să-i pun ștampila „cartea preferată”. Am avut multe povești favorite, pentru diferite perioade, pentru unele dintre ele făcusem chiar fixații și le ceream bunicilor să mi le spună seară de seară. Cum s-a întâmplat, de pildă, cu povestea „Punguța cu doi bani” a lui Ion Creangă pe care mi-o spunea bunica din partea tatălui meu. Uneori, săraca, adormea înainte s-o termine, așa că o trezeam. „Păi, ce faci, Maie, cum rămâne cu cocoșul?” La fel am pățit, adult fiind, cu băiatul meu, care atunci când era la grădiniță îmi tot cerea să-i citesc „Vrăjitorul din Oz” de Lyman Frank Baum ori „Aventurile lui Buratino sau Cheița de Aur” de Aleksei Tolstoi. Cred că toți copiii au perioade în care preferă anumite cărți.
Deci când eram eu mică m-am îndrăgostit pe rând de multe cărți pentru copii, de „Povești cu Zâne” de Contesa de Ségur, de „Prințul fericit” de Oscar Wilde, iar dintre basmele românești povestea mea preferată era „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” de Petre Ispirescu. Dar, până la urmă, dacă ar fi să aleg totuși o singură carte, una care a rămas în topul preferințelor mele pentru cel mai mult timp, cred că aceasta ar fi „Peter Pan în Grădina Kensington” de J. M. Barrie, cu ilustrațiile lui Arthur Rackham. E prima carte pe care mi-a citit-o mama, dar pe care am recitit-o mai încolo și singură, cu aceeași plăcere.
Ce cărți pentru copii ai reciti oricând?
Pe lângă cărțile pomenite până acum cred că aș reciti oricând cu mare drag toate cărțile lui Roald Dahl (James și piersica uriașă, Matilda, Uriașul cel prietenos, Charlie și fabrica de ciocolată), ale lui David Walliams care, stilistic vorbind, îi cam calcă pe urme (Băiatul miliardar și Bunicuța hoțomană) sau cărțile lui Michael Ende (Povestea fără sfârșit, Momo, Lungul drum către Santa Cruz). Aș reciti cărțile cu „Paddington” de Michael Bond, „Cronicile din Narnia” de C. S. Lewis, cărțile seriei „Harry Potter” de J. K. Rowling despre care, orice ar spune gurile rele, eu cred că e o mare povestitoare și aș reciti la nesfârșit cărțile din seria „Jurnalul unui puști” de Jeff Kinney, pe care le-am citit prima oară adult fiind, cot la cot cu băiatul meu, și pe care le consider niște mici bijuterii.
Top 10 cărți pe care orice copil ar trebui să le citească până la 12 ani
După cum se poate vedea, lista mea e mult mai lungă și dacă mâine mi-ați pune aceeași întrebare, lista ar arăta probabil altfel. Deci vă rog să o luați ca pe una pur orientativă și clar subiectivă. Părerea mea este că părinții ar trebui să-i lase pe copii să-și aleagă singuri cărțile, să le citească și ei, să le comenteze împreună și să-i încurajeze să facă parte din cluburi de lectură, unde pot vorbi cu alți copii de vârsta lor despre cărțile care se scriu pentru ei astăzi.
Paddington de Michael Bond
Peter Pan și Wendy de J. M. Barrie
Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll
Un yankeu la curtea regelui Arthur de Mark Twain
Cărțile cu Apolodor de Gellu Naum
Căluțul cocoșat de Nikolai Nosov
Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia de Selma Lagerlöf
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Crăiasa Zăpezii de H. C. Andersen
Coraline de Neil Gaiman
Aventurile lui Pinocchio de Carlo Collodi
Băiatul miliardar de David Walliams
Cronicile Spiderwick de Tony DiTerlizzi și Holly Black
Seria Harry Potter de J. K. Rowling
Povestea fără sfârșit de Michael Ende
Care ar fi mesajul tău pentru încurajarea lecturii?
De ce să citiți, dragi copii? Păi, motivele pentru care ar trebui s-o faceți sunt nenumărate.
În primul rând, cititul e amuzant. Am mai spus-o și am s-o tot repet până când se va auzi și în ultima bancă. Lectura e o formă de distracție! Cea mai ieftină dintre toate! O carte costă de cele mai multe ori mai puțin decât un bilet la film sau la teatru, iar atunci când o împrumutați de la bibliotecă nu vă costă absolut nimic.
Un alt motiv ar fi că cititul vă face mai deștepți. Știu că sună ca un slogan, dar nu e, e un fapt demonstrat științific – creierul vostru are nevoie de lectură pentru a se dezvolta armonios tot așa cum corpul vostru are nevoie de mișcare pentru a funcționa cum se cuvine.
Lectura vă dezvoltă limbajul, ceea ce înseamnă că vă ajută să vă adaptați, să comunicați cu ceilalți nu prin semne, ci prin vorbe. Cuvintele sunt uneltele și armele voastre. Cu cât veți ști mai multe, cu atât veți fi mai pregătiți pentru viață.
În plus, cititul e relaxant. Un om care citește va fi mult mai puțin stresat decât unul care se uită toată ziua, bună ziua la televizor.
Tot așa, lectura vă dezvoltă cultura generală. Citind mai mult, veți știi mai multe despre voi, despre țara, lumea și universul în care trăiți.
Lectura vă dezvoltă creativitatea, pentru că o poveste are darul să vă transporte ca un covor fermecat în lumi spectaculoase, populate cu personaje fantastice.
Mai multe detalii despre seria Andilandi găsiți pe site-ul Nemi
Citește și
Cum îți ajuți copilul să citească?
Recomandare de carte pentru copii mai mari
Strada Dalmațieni, un nou serial pentru copii
Cărți de știință și tehnică în joacă
Istoria pe înțelesul copiilor. Trei cărți pe înțelesul copiilor
Două cărți despre Holocaust pe înțelesul copiilor
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
