Now Reading
Povești cu Motocica, pisica-parașutistă. Sau cum pisicile chiar au 9 vieți

Povești cu Motocica, pisica-parașutistă. Sau cum pisicile chiar au 9 vieți

 

Prima reacție a oamenilor când aud numele blogului meu este să creadă că e despre animale. După ce le explic că eu sunt Pisica, că e alint, devenit între timp mai mult decât o poreclă și că blogul nu are treabă directă cu pisicile, vine întrebarea “Bine, bine, dar pisică ai?” Ei bine, da, am pisică și tocmai am realizat că nu am scris niciodată pe blog despre ea.

Pisica noastră se numește Motocica și este, ca mai toate pisicile, un animal incomod

Trebuie să recunosc din start că nu îmi plăceau deloc pisicile înainte a a o avea (ironic, nu?) și nici acum nu pot spune că sunt animalele mele preferate. Motocica a intrat în viața noastră, cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, la cererea copilului. După ce am încercat varianta pește, dar am primit replica “bun, dar cum o să mă joc cu el?” și am eliminat cerințele sconcs (!) și câine – prea mare responsabilitate, am ajuns la pisică. Am ales-o pe Motocica strict pe criterii estetice și de feeling. După ce a trecut euforia aspectului fizic, am realizat că feeling-ul cam dăduse greș și ne pricopsisem cu o pisică semi-sălbatică. Norvegiana de pădure, deh, o documentare minimă ne-ar fi scutit de surprize, dar odată intrată în ogradă ce mai puteam face?

După ce s-a obișnuit cu noua locuință, Motocica a luat la rând toate scaunele din bucătărie și le-a redecorat, până când am fost nevoiți să le schimbăm cu unele lucioase, imposibil de atacat în procesul de ascuțire a gheruțelor. Modificări a suferit și canapeaua și mai toate obiectele suficient de moi cât să poată fi străpunse.

Odată cu apariția Motocicăi, mi-am exersat și rezistența la șocuri nocturne

Să te trezești în miez de noapte în zgomot de curse pe parchet, covoare aruncate și izbituri în uși nu e chiar o plăcere, parol. Am trecut și prin fazele în care orice cutie, sacoșă de cumpărături sau orice seamănă cât de cât a ambalaj era testat de felina care se putea ascunde cu orele, fără să scoată un sunet.

Am bifat și încă mai bifăm papuci distruși – are preferință pentru papucii de plajă, doar ai mei, cred că a rezolvat vreo 3 perechi până acum, flori ronțăite, operațiune urmată de o vomitătură zdravănă pe covoare, câteva obiecte casante împinse “discret” cu lăbuța până la marginea mesei, ca de acolo să primească lovitura finală și alte asemenea isprăvi.

Cea mai tare aventură s-a petrecut însă pe când Motocica avea un an și s-a lăsat cu o sperietură groaznică de ambele părți

Dornică să testeze numărul de vieți pe care se presupune că le au pisicile, Moto a sărit de la etajul patru. Se întâmpla acum câteva veri, în plin campionat de fotbal, iar norocul a fost că a aterizat pe o umbrelă de la terasa de la parterul blocului și a fost reperată de câțiva microbiști, care savurau o bere ca oamenii, fără să creadă că o să trezească cu o pisică la picioare.

Deși pare că s-a mai potolit odată cu trecerea anilor, patru la număr, Moto rămâne o felină capricioasă, care vine la mângâiat doar când are chef, roade, dărâmă, sparge tot după dispoziție și își controlează orele de masă cu miorlăituri insistente, care să ne reamintească nouă, umilii stăpâni, că e cazul să o hrănim.

Mi-am amintit toate poveștile astea la provocarea celor de la Boomerang TV, unde, pe data de 15 iulie, începe un serial animat nou nouț

Taffy povestește aventurile unei pisici, capricioasă și mofturoasă ca mai toate pisicile. Nimic anormal, aparent, numai că, personajul principal nu este o pisică reală, ci un raton cerșetor, care se deghizează în pisică pentru a cuceri inima doamnei Maimult. Așa zisa felină este adoptată imediat de noua stăpână și acoperită de răsfățuri și privilegii, spre disperarea câinelui Bentely, care vede cum pierde teren în propria casă.

Taffy

Taffy este o comedie “leapșa”, inspirată de desene clasice Hanna-Barbera ca Tom și Jerry sau Looney Tunes, dar personajele sunt mult mai vocale. Vorbesc, râd și țipă unele la altele, dar tot ce aud Dna Maimult și ceilalți oameni sunt doar miorlăituri inocente și lătrături.

Serialul se concentrează pe intrigile personajului principal, țesute pentru a o convinge pe Dna Maimult ca este o pisică veritabilă, dar si asupra rivalității dintre Taffy și Bentely. Pe noi ne-a convins prezentarea, așa că intenționăm să o luăm pe Moto în brațe – sau, mă rog, să încercăm 🙂 și să vedem împreună prin ce peripeții trec falsa pisicuță și rivalul ei canin.

Serialul Taffy se va difuza în fiecare zi, de la ora 9:45 pe Boomerang TV.

Voi ce istorii simpatice cu pisici zăpăcite aveți?

Citește și

Ce să știi când îi iei copilului animal de companie

Două cărți pentru copii despre limite personale și putere de decizie

Cărți de știință și tehnică în joacă

Istoria pe înțelesul copiilor. Trei cărți pe înțelesul copiilor

Două cărți despre Holocaust pe înțelesul copiilor

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


Copyright Ioana Marinescu Sima 2020 | Branding & Website realizat de Ama Mihaescu CREATIVE STUDIO 

Scroll To Top