Mami, Bambi a rămas fără mămică? Mămica lui a murit? Ana mi-a pus întrebarea asta în urmă cu câțiva ani, când eu evitam să citesc părțile negative din povești și ocoleam momentele legate de violență sau de moarte. Nu mai rețin exact ce i-am răspuns și cum i-am explicat, dar recunosc că nu m-am simțit deloc confortabil.
Săptămâna trecută am aflat însă de la Otilia Mantelers, expert în parenting, în cadrul evenimentului Social Moms, că, de la o anumită vârstă (cam 4 ani) copiii au nevoie să audă și părțile mai puțin frumoase ale poveștilor. Ei vor să simtă că viața are și o parte grotească, pentru că astfel își trăiesc fricile din realitate. Sistemul limbic nu știe să facă diferența între realitate și ficțiune, atunci copiii vor să trăiască teama cu ajutorul poveștilor, pentru a o putea vindeca. Activitatea cerebrală atunci când ni se citesc povești este similară cu a trăi situația din poveste în realitate. Astfel un copil poate trăi teama de durere, de separare și chiar de moarte în poveste și astfel și-o poate vindeca în realitate.
Așadar, dragi mămici și tătici, nu vă mai temeți să le citiți copiilor poveștile întregi, părțile de groază din ele chiar îi pot ajuta.
Am mai aflat de la Otilia că povestea deschide mediul propice învățării și copiii vor asimila mult mai ușor dacă în loc de niște noțiuni pe care trebuie să le învețe pe dinafară li se creează o poveste. Ei vor face asocieri și vor reține mai ușor ceea ce au nevoie. Atunci când povestim sau ni se spun povești, cele două emisfere colaborează – emisfera stângă, responsabilă cu logica, ne face să înțelegem sensul cuvintelor, iar partea dreaptă, responsabilă cu emoțiile ne face să integrăm din punct de vedere emoțional cuvintele din poveste.
Niciodată copiii nu sunt prea mari pentru a le spune povești. Se schimbă doar temele poveștilor și modul de povestire. Chiar și noi adulții reacționăm mai ușor la povești și reținem informația mai bine în acest mod.
Copiii se vindecă prin povești și prin joc. Oricât de înspăimântător mi se pare jocul sau povestea inventată de copil, intru în jocul lui. Chiar dacă în joc/poveste lovește, este foarte violent, dorește să vadă o persoană moartă, etc. în realitate nu va face niciodată așa ceva. Este doar pentru a-și înfrânge o teamă sau pentru a vindeca o traumă.
În afară de informațiile valoroase pe care le-am aflat, la evenimentul Social Moms am ascultat și poveștile câștigătoare în campania Danonino “Spune Da creativității”. Poveștile create de copii și citite de bloggeri cunoscuți (Ana Maria Mitruș, Dan Cruceru, Ela Crăciun, Anca Sână Serea, Mihai Dragomirescu) mi-au întărit convingerea că avem de-a face cu o generație specială. Copii creativi, inovatori, cu orizonturi deschise, extrem de liberi și de dornici de cunoaștere și exprimare. Mi-aș dori tare mult să nu îi stricăm. Campania „Spune Da creativitatii” s-a desfășurat pe o perioadă de două luni și a avut ca obiectiv încurajarea creativității copiilor și susținerea rolului poveștilor în dezvoltarea cognitivă și emoțională a acestora.
Înregistrarea conferinței va fi disponibilă pe socialmoms.ro
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
