Now Reading
Oamenii oglindă și durerile nespuse

Oamenii oglindă și durerile nespuse

De ce face așa, de ce nu se poate abține, de ce nu își stăpânește nervii și îi varsă pe copilul ăsta?  Îmi rulez întrebările în cap, în timp ce simt un mare gol în stomac. Un gol de durere și neputință, cum simt de fiecare dată când mi se pare mie că un copil e nedreptățit de adultul responsabil din viața lui. Deși nu am teoretic nicio treabă, sângele se învolburează, tensiunea crește și mă pregătesc să fac pe justițiarul de serviciu.

Uneori însă, mă opresc la timp și îmi dau seama că am în fața mea unul din oamenii oglindă

Și realizez ce mă doare cu adevărat. Mă dor toate momentele în care eu mi-am repezit copilul fără nicio explicație. Toate țipetele fără rost, toate agresiunile verbale în care îmi vărsam defapt nervii și frustrările proprii. Toate prostiile pe care le-am făcut ca părinte, toate momentele pe care mi-aș dori să le iau înapoi și să le repar.

Anii și mai ales experiențele grele prin care am trecut în ultima perioadă, m-au schimbat cel mai tare ca mamă. Mi-au adus răbdarea pe care mi-am dorit-o întotdeauna, dar pentru care nu aveam resurse, mi-au calmat furiile și nervii nejustificați, poate pentru că am avut alte direcții spre care să îi îndrept, până s-au epuizat cu totul.

Nu zic că m-am schimbat din zgripțuroaică, ca nu e cazul, în zâna bună, ca aș exagera

Zic doar că femeia impulsivă și destul de des supărată pe viață a lăsat locul unei variante mai calme, mai echilibrate, mai de dorit, ca să zic așa.

Dar cum Universul e un drăguț, de regulă și nu ne lasă să trecem cu lecțiile neînvățate, cu cât uit eu mai tare cele mai “urâte” versiuni ale mele, cu atât îmi apar în cale situații și oameni oglindă, care să mă învețe toleranța, acceptarea, bunăvoința.

Să înțeleg că de multe ori urlă în noi neputința și oricât ne-am dori să schimbăm sau să oprim anumite comportamente, uneori chiar nu putem.

Să privesc cu blândețe propriile dureri și răni și cu compasiune pe ale altora.

Să îmi amintesc că am depășit etape, că am evoluat, dar că oricând putem trece, oricare din noi pe lângă oameni oglindă, care să ne doară, într-o primă fază, apoi să ne învețe.

Citește și

Un an de la divorț. Ce am învățat, cum am evoluat

See Also

Oricând îți poți rescrie your happily ever after

Ziua în care i-am dat voie să fiu cum sunt

Lecția lui 2019, puterea e în tine

Dacă vă plac articolele mele, vă invit să dați like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu noutățile.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


Copyright Ioana Marinescu Sima 2020 | Branding & Website realizat de Ama Mihaescu CREATIVE STUDIO 

Scroll To Top