Învățământul în lume, episodul 18. Școala în Portugalia

După ce am călătorit în Spania, rămânem în zonă și facem o vizită mai la Vest, în țara vecină. Aflăm astăzi cum este școala în Portugalia. Consultant ne-a fost Alexandra Bucura, căsătorită cu un portughez și stabilită în Portugalia din 2011. Episodul de astăzi este ușor atipic. Fetele Alexandrei sunt înscrise în sistemul de învățământ privat. Am ales să las povestea ei, exact așa cum a spus-o, cu observații despre alegerile lor, dar și despre sistemul de învățământ portughez, așa cum l-a perceput ea în cei cinci ani de când este acolo. Veți vedea pe alocuri și paralele, dar și asemănări între cele două sisteme.

De ce am ales sistemul privat de învățământ

Când am ajuns aici, pe 31 decembrie 2011, în urmă cu 5 ani și jumătate, aveam o fetiță de 1 an și 4 luni-Maria Rita și eu eram însărcinată cu cea de-a două fetiță, Clara. Nu aveam un plan, știam doar că avem niște economii.
La numai o luna de zile de când ne-am stabilit în Portugalia, s-a ivit o oportunitate de afacere, care ne-a ocupat imediat tot timpul, chiar și week-end-urile.
Cum doar ce ajunsesem, am căutat o creșă pentru fetița noastră, o creșă particulară și nu de stat, căci la stat nu se punea problema să găsim locuri, având în vedere că nu făcusem înscrierea. De asemenea, aici povestea cu bona nu este una uzuală.

De atunci și până în prezent, cele două fetițe nu au mai ieșit din această instituție de învățământ privată. Maria Rita de 6 ani va termina săptămâna asta clasa 1. Va împlini 7 ani în august.
Inițial, exista doar creșă, grădiniță, și After Hours, dar, în urmă cu 2 ani, au reușit să creeze și ciclul primar. Acum școala are doar clasa I-a și a II-a. Din toamnă și clasa a III-a.

Costuri mari, dar înțelegere și flexibilitate

Inițial, nu am vizitat alte creșe sau alte grădinițe, ne-am oprit la prima privată în drumul nostru. Ne-a plăcut, dar ne-a speriat prețul: 345 de euro pe lună de copil, plus taxa de înscriere de 160 de euro. În acest preț este inclusă toată mâncarea și toate materialele necesare creșterii și studiului copiilor.
Directoarea ne-a înțeles dificultatea și pentru primul an a acceptat o rată lunară de 300 euro și fără taxe de înscriere. De atunci și până acum am plătit 300 de euro abonament/lună/copil și taxa de înscriere anuală de 80 de euro/copil.

Sistem de învățământ „cu bube”

Așa începe povestea mea de dragoste /zbuciumare cu școala în Portugalia. Pentru că aș vrea să-ți spun încă de la început că nu consider sistemul de învățământ din Portugalia ideal. Din contra, îl consider plin de defecte și nu știu cum să-mi apăr mai bine copiii, dar în același timp, aici lucrurile complicate /dificile se fac cu calm, conform unei rutine și fără “sa ne ambalăm”. Cu tact, cu răbdare și cu toleranță.

Acum, de ce am ales în tot acest timp, să rămân în privat, deși a fost și este o cheltuială foarte mare? De ce nu mi-am înscris copiii anul următor la stat? Aveam toate motivele. Afacerea era la început și în primii 3 ani am scos din societate doar 2 salarii minime pe economie, în valoare de 600 de euro.

Au existat câteva motive importante pentru care nu m-am dus în sistemul public

-Școlile în acest oraș periferic nu aveau încăperile cele mai plăcute – nu mi-a plăcut mirosul care venea de la bucătărie și alte detalii

-Erau foarte mulți copii proveniți din familii în care nu te puteai baza 100% pe igienă, în special familiile provenite din fostele colonii portugheze: Brazilia, Angola, Capul Verde, Mozambic, etc.

-Programul nu era decât până la ora 18:30, ceea ce nu era convenabil pentru noi zi de zi

– Nu aveam garanția 100% că fetele or să aibă aceeași educatoare sau auxiliar, pe tot parcursul ciclului pe care îl parcurgeau și nu o să se schimbe de la an la an.
În sistemul public de învățământ există o categorie de profesori, educatori care sunt titulari pe post, această categorie este destul de mică. Cea mai mare parte dau un examen în fiecare an și primesc repartiții. Așa că, anul asta sunt aici și la anul sunt în altă școală, foarte probabil în alt oraș.

Școala în Portugalia. Cum funcționează ciclul primar

La ei nu există denumirea de “învățător”. În ciclul primar vorbim tot de profesor. Profesorul este cel care susține cam 50% din materie: portugheza, matematica, mediul înconjurător și este responsabil în toate aspectele de clasa respectivă. Au în programă și ore de portugheză și matematică aplicată. Dar există un profesor separat pentru fiecare disciplină din programă: de muzică, de informatică, de engleză, de artă dramatică, de educație fizică, etc.

În Portugalia există creșe/grădinițe de stat și există și în regim participativ: sunt private, dar plătești abonamentul în funcție venitul familiei, diferența fiind plătită de stat, instituției în cauza. Adică eu și soțul meu, cum aveam salariul minim pe economie, puteam să nu plătim mare lucru la o grădiniță/creșă participativă. Așa că soțul meu m-a dus la instituția în care el a crescut, una participativă. Aveau un spațiu verde foarte generos și frumos și inițial am considerat o idee bună să le ducem pe fete acolo. M-a impresionat cum aproape toate doamnele educatoare își aduceau aminte de soțul meu și de surorile lui, chiar și de ce le plăcea să mănânce, sau cum le plăcea să doarmă la prânz.

Dar apoi, am vizitat bucătăria, cantina, băile, sălile. Nu era totul alb și impecabil, frumos colorat și cu foarte mult bun gust ca în școala în care Maria Rita creștea de când sosise în Portugalia.

Incertitudini și necunoscute în sistemul public

M-am bucurat când am aflat că grădinița unde mergeau fetele urma să aibă și școală primară. Dacă aș fi înscris-o pe Maria Rita la școala de stat sau la cea participativă, nu puteam avea garanția că va avea același profesor și nu puteam știi care îi era programul de studiu. Doar după ce începea școala și se formau clasele, în funcție de programul profesorului și de spațiul /clasele școlii, se definea programul.

Programul putea începe de la 8 dimineața, de la 9, de la 10, de la 11 sau chiar de la 12. Exista probabilitatea ca Maria Rita să înceapă clasa I de la ora 12:00 până pe la 18:00, cu pauză de masă o oră și alte două recreații de 30 min. În acest caz, ar fi trebui să stea la After School până la acea oră, unde mai mult ca sigur ar fi obosit până la momentul începerii cursurilor. Clasa a II -a putea să fie diferit, eventual chiar și cu un alt profesor și așa mai departe. Eu nu am suportat toate aceste necunoscute care definesc sistemul de învățământ portughez și care urmau să aibă un puternic impact în viața fetițelor mele.

La școala primară pe care o urmează fata mea, se respectă programa Ministerului Educației, după aceleași manuale, dar programul este de la 9 la 17:00. Și putem conta pe aceeași profesoară până când va trece la gimnaziu.

Teme multe și destul de dificile

Da, și pe mine mă îngrijorează numărul de ore pe care copiii sunt obligați să le parcurgă la clasa I, mai ales că în acest interval de timp nu se fac temele. Teoretic, se studiază tot ce este de studiat în acest interval, inclusiv exerciții, și există teme pentru sfârșit de săptămână. Maria Rita, pe la jumătatea fiecărui trimestru, este obosită și de cele mai multe ori nu termină toate fișele/exercițiile la școală și începe să aibă des teme pentru acasă. Uneori reușim să le facem, alteori nu, se acumulează în week-end sau le mai recuperează în vacanțe, pe care tot la școală la petrece (în regim after school).

Școala în Portugalia. Sistem de notare

În fiecare trimestru se dau teste: un test intermediar și altul de final de trimestru. Sunt notate procentual; 100% -80% înseamnă FB, 80%-70% înseamnă B, între 60-50% înseamnă -suficient și orice este sub 50% este insuficient. În evaluarea totală a copilului, testele au o pondere doar de 30%. În evaluare se mai adaugă: implicarea, comportamentul, punctualitatea, coerența. Se realizează doar la finalul anului.

Copiii care au înregistrat Suficient și Insuficient la finalul anului, urmează 3 săptămâni de ore de recuperare, la finalul cărora vor da un test. Dacă nu trec acel test cu minim Bine, repetă anul, situația care se poate înregistra chiar din clasa I.

Începând cu clasa a II-a, încep examenele naționale , la final de an.

Despre clasa pregătitoare și înscrieri (la școala de stat)

Aceasta se face fie în cadrul grădiniței, fie fiecare școală primară are o clasă pregătitoare. Sunt mulți părinți care rămân cu copiii la grădiniță până la vârsta de 5 ani și atunci îi înscriu în clasa pregătitoare la școala la care urmează să înceapă școala primară. Astfel, copiii au un an de zile să se obișnuiască cu noua clădire, cu noii colegi, cu noul personal. Teoretic, nu prea poți să alegi școala. Repartiția se face în funcție de zona în care locuiești, dar se poate lua în calcul și domiciliul bunicilor sau locul de muncă al unora din părinți.

Si aici lumea încearcă să-și înscrie copii în funcție de prestigiul școlii și în funcție de numărul de profesori titulari.

Clasa I începe la 6 ani, obligatoriu. Spre deosebire de România, consider că aici copiii pierd un an din copilăria lor. Fetiță mea cea mică, Clară, care are 5 ani, începe acum în septembrie clasa pregătitoare.

Din experiența avuta cu Maria Rita, clasa pregătitoare nu este extrem de rigidă. Încă au foarte mult timp de joacă, dar învață literele de mână. Pe cele de tipar le învață de la 4 ani. Mai învață adunări și scăderi de la 1-10. Urmăresc un manual la școală. Nu există teme pentru acasă.

Un alt aspect care mă nemulțumește foarte tare este că aici, copiii, încă de la 4 ani nu mai dorm la prânz. Ca să se obișnuiască pentru clasa pregătitoare. Este regulă general valabilă, atât în sistem privat, cât și public. La cerere, copilul poate dormi cu cei de 3 ani, dar copiii nu prea acceptă acest aspect cu ușurință și se renunță la idee.

Mâncarea se pregătește în școală

În general, mâncare tradițional portugheza. Supă de legume și alte feluri de mâncare că la “mama acasă”. Au pe parcursul zilei alte 3 gustări, fructe și iaurt la discreție. Acest lucru este valabil și în sistem public, toate școlile au bucătăria lor.

Comunicarea cu părinții

Atât în sistem public cât și în privat, există un carnețel în care profesoara scrie mesajele și noi răspundem la ele. Putem contacta telefonic profesorul oricând este necesar. Consiliere psihologică există dacă este nevoie, dar dacă situația devine mai delicată se plătește un psiholog în sistem privat, iar în public totul se întâmplă prin dispensar și în colaborare cu medicul de familie.

În școala privată orice activitate extracuriculară se plătește.

Activități precum dans, balet, judo, patinaj costă cam 16 euro/lună. Înot sau instrument muzical în jur de 40 euro/luna. În sistem public nu există această posibilitate. Dar există centre speciale care aparțin primăriei, unde se pot înscrie copiii contra cost.
După școală, având în vedere programul , conform Ministerului Educației de aproximativ 8 ore (cu recreații și pauză de masă), copiii se joacă sau fac teme, fie în familie, fie în regim After Hours. Absențele trebuie motivate la final de an cu documente de la medic sau pe propria răspundere a părintelui.

Tradiționala bălăceală 🙂

Există o tradiție frumoasă în Portugalia. La finalul fiecărui an școlar, încă de la 3 ani, copiii se duc cu școala la plajă, de dimineață până la 13:00, timp de 2 săptămâni. În sistem privat se plătește, în public nu. Pe mine mă costă 99 de euro/copil. De asemenea, primăria organizează toată vara excursii la plajă și tabere pentru copii.

Vacanțele sunt: de Crăciun 2 saptămâni, o mini vacanță de 4 zile în perioada Carnavalui în februarie, vacanță 3 săptămâni de Paște și vacanța de vară, care începe de pe 23 iunie până pe 15 septembrie.

Școala în Portugalia. Concluzii

Despre școala privată

Eu am fost extrem de mulțumită de felul în care sunt îngrijiți și educați puii mici aici. De spațiul pe care școala îl are la dispoziție și, mai mult decât orice, de personalul instituției. Sunt o mare familie, oameni deschiși la minte, umani, de toate vârstele, extrem de toleranți și iubitori, cu multe studii pedagogice. Directoarea/proprietara școlii alege fiecare cadru didactic în funcție de tipologia spirituală și personalitatea acestuia. Abia apoi ponderează celelalte aspecte.

De aceea, toți copii sunt fericiți la școală și creează legături de prietenie, atât cu personalul, cât și între ei. De asemenea, toții membrii școlii se înțeleg foarte bine. Nu am simțit niciodată nici un fel de tensiune. În toate clasele, s-au creat legături de prietenie între familii.

Despre sistem

Sunt multe lucruri care nu-mi plac la sistemul de învățământ portughez, așa cum probabil ați observat. Admir însă foarte mult calmul și tenacitatea care caracterizează această lume lusitană. E complicată misiunea celor care lucrează în sistemul educațional, privat sau public.Să fie alături de copiii ce trec prin atâtea teste și evaluări, la vârste atât de fragede. O fac cu mult calm, cu multă indulgență și mult drag.

Există foarte mult bun simț înrădăcinat în acest popor

Chiar și în clasele sociale mai puțin privilegiate. Cred că vine de la faptul că sunt un popor foarte religios, dar care practică catolicismul cu multă discreție, așa cum le stă în fire. În școală nu se abordează deloc subiectul religie. Cu toate acestea, bisericile au foarte multe activități extrem de utile pentru copii și adolescenți: excursii, teatre, descoperiri, grupuri de cercetași.

Citește și:

Școala în Irak. Sistemul Cambridge