După o scurtă pauză de sărbătorit 1 iunie, revenim în călătoria noastră prin școlile lumii și poposim în țările nordice, recunoscute ca având cele mai bune sisteme de învățământ. Aflăm astăzi cum este școala în Norvegia. Consultant ne-a fost Geanina Nițache, mama unei fetițe de 7 ani, elevă în clasa I și care este stabilită în Oslo din 2013.
Școala în Norvegia. Înscrierea
Înscrierea la școală de face automat de către primărie . Primești acasă un formular pe care scrie școala la care se va duce copilul tău . Îl completezi și îl trimiți la școală prin poștă sau îl duci personal . Formularul îl primești în octombrie-noiembrie. Școala începe pe 22 august. Poți schimba școala, dacă sunt locuri libere la școala pe care o vrei tu. Nu îți poți alege învățătorul și nu îl știi decât atunci când începe școala. Copiii din grupa mare de la grădinița merg în luna iunie în vizită la școala unde se vor duce din toamnă.
Școala este structurată astfel – casele 1-7, apoi clasele 7-10 și 10-12. Sunt profesori. Într-o clasă sunt între 25 și 30 de copii.
Programul zilei
Școala începe la 8.45 și se termină la 13 sau 14.00. În acest interval sunt 3 pauze , una mare de 45 de minute și 2 de circa 30 minute. Copiii mănâncă în clasă, ce își aduc în pachet de acasă. Se poate cumpăra lapte, adus special de către școală.
Dacă întârzierile sunt de 5 minute este ok. Dacă întârzierea este mai mare, trebuie anunțată înainte și specificat motivul. Dacă copilul nu va merge la școală din alte motive decât cele medicale, trebuie sa scrii la rectorul școlii, dar în majoritatea cazurilor, răspunsul este negativ. Dacă lipsește nemotivat mai mult de o zi, se sună acasă și chiar se poate anunța protecția copilului , dar în general nu se prea întâmplă astfel de cazuri .
Comunicarea cu profesorul se face prin e mail sau sms. În caz de nevoie, poți solicita o ședință cu profesorul.
Siguranța în scoală este un teritoriu care poate îmbunătățit. Cei care au grija de copii după orele de scoală sunt foarte tineri și fără pregătire, după părerea mea .
Cum se învață, ce prevede programa
Se pune accent pe socializare și pe învățare prin joc. De exemplu, o zi pe săptămână merg în excursie – într-un parc, în pădure, aici sunt multe păduri și spații verzi, la muzeu, etc. La clasa întâi programa cuprinde limba norvegiană – scris , citit , cântece și poezii, matematica, engleză, religie, lucru manual, jocuri sociale. Profesorii își pot alege cum și ce predau la ora, dar trebuie să urmeze anumite standarde și un anumit plan .
Sistemul de evaluare
Nu se pun note. Se dau fețe zâmbitoare, iar la sfârșit de an se dau anumite teste. La clasa 1 s-au dat la matematică și norvegiană. Punctajul maxim este de 50 de puncte. Citit, scris, citit și înțeles, recunoaștere, gândire, auz fonetic, exerciții în care li se cerea copiilor sa explice de ce au rezolvat într-un anumit mod exercițiile .
Temele pentru acasă
Se dau teme, eu personal cred ca sunt destule pentru clasa 1 . Sunt de pe cărți, pe calculator și pe foi de școală de la profesori (fișe). Unele sunt obligatorii, altele sunt opționale . Temele se fac în decurs de 6 zile, incluzând și week-endul și sunt destul de variate. Pe calculator sunt programe speciale pentru școli.
Există consiliere psihologică în școală și se aplică la nevoie, dar profesorii vorbesc mult cu copiii în clasă.
Există copii cu nevoie speciale în școală și ei sunt ajutați, după caz. Unora li se dau calculatoare, alții pot avea pedagogi speciali care să îi ajute.
Școala de activități, un fel de afterschool
După programul școlar este școala de activități. Aici copiii pot alege activitățile la care vor să se ducă, dacă vor să se ducă. Activități cum ar fi șah , salsa , hip-hop, desen, cor, excursii, activități fizice . Dacă nu vor să se ducă, se pot juca afară în curtea școlii, unde este un mini parc . Școala de activități se plătește lunar și costă în jur de 300€ . Mai sunt activități private, de exemplu școala de balet sau de muzică. Profesorii de la aceste școli vin în școală și susțin activități specifice. Aceste activități se plătesc separat. Taxa se achită pe 3-5-6 luni și prețul este în jur de 280-300 €. Fiica mea face vioara, iar în prețul cursului intră și vioara, împrumutată de școala de muzică.
Accentul se pune pe copiii mai slabi , stimularea celor mai inteligenți sau cu aptitudini nu prea există.
Copiii care nu învață sunt ajutați în diferite forme, de aceea nu prea există repetenți.
Religie
Se face religie din clasa întâi și se învață despre toate religiile – creștinism, islam, budism, etc.
Structura vacanțelor
Vacanța de vară este de pe 26 Iunie până pe 22 August dar, în acest timp, există o săptămână extra după ce s-a închis școala la școala de activități. De asemenea, aceasta începe înainte de școală, pe data de 22 August. În luna Octombrie este vacanța de toamnă, întotdeauna în săptămâna 40. Apoi este vacanța de Crăciun, care se termină pe 1 Ianuarie . În luna februarie este vacanța de iarnă timp de o săptămână. Mai este vacanța de paști o săptămână, iar de sărbătorile naționale școala este închisă.
Școala în Norvegia. Costuri
Școala este gratuită, costă doar activitățile de după școală, după cum am explicat mai sus.
Citește și
Școala în Irak. Sistemul Cambridge
Școala vieții în insula Fanning
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Urmaresc cu interes articolele despre scoala in alte tari. Si ca un element comun reiese accentul pus pe copil nu pe invatator/profesor ca la noi. La noi nu este scoala..Este o competitie intre cine este mai tare, parintii carui copil cotizeaza mai mult, care e cea mai faimoasa dar poate nunsincea mai buna invatatoare si tot asa. Ne am invatat sa stam la cozi si sa dam spagi. Motiv pt care este normal sa ne imbulzim dis de dimineata cand incep inscrierile. Sa se stea cu rand de noaptea, cu liste etc. Totul se vede ca e simplu printr un formular si o corespondenta. Programa la fel..Teme peste teme. Nu conteaza cat poate duce un biet copilas care abia descopera lumea. Dar parintii vor mai mult, mai multe teste, mai multe concursuri. Experienta ultimilor ani a demonstrat deja efectele spre negativ ael acesrui tip de invatamant. Sigur…vor fi multi care ma vor contrazice cum ca noi avem cei mai buni copii la teste internationale, la concursuri, la admiteri in facultati din strainatate. Dar s a intrebat cineva vreodata daca mai sunt si in alte tari copii buni ca la noi..Si da…sunt pt ca noo nu populam scolile din intrega lume. Daca mergi sa faci un tur al scolilor/liceelor zilnic te ingrozesti. Copiii parca sunt posedati. Urla se lovesc, vorbesc urat, fumeaza in fata scolii de la 7.45 si un toate pauzele. Nu au respect. Se imbraca parca se duc in parc. Dar ne place sa ne uitam la altii cum prospera. Din fericire am avut o invatatoare foarte blanda si apropiata de copii…dar ce va fi din clasa a 5 a ma sperie.
Multumesc pentru aprecieri! Da, aspectele sesizate de dvs sunt cat se poate de corecte. In afara exista disciplina, fara sa existe pedepse, fara sa se tipe sau sa se ameninte. Acolo lucrurile functioneaza si cu 25 sau chia 30 de copii in clasa, nu mai spune nimeni ca sunt prea multi. Dar acolo directorii sunt cei care intampina copiii si au usa vesnic deschisa. In ce scoala de la noi se intampla asta? Si ar mai fi f f multe de spus. Ma bucur ca pot prezenta alte sisteme de invatamant din lume si sunt extrem de mandra de acest proiect.
Ioana Marinescu, da, in Norvegia sunt 25-30 elevi într-o clasă, dar sunt împărţiţi in 2 grupe cu 2 profesori şi un asistent pentru profesori (nu s-a specificat în articol. Si aici copiii urlă, ţipă si se tăvălesc pe scari (cei mici de cls. 1-2).
Aha, bun, multumim de claificari 🙂 E important sa stim ca sunt cu 3 supraveghetori, ceea ce e mare lucru!