Plimbarea noastră prin școlile lumii a ajuns la episodul 10. Am strâns până acum mii de aprecieri la fiecare articol, sute de distribuiri în diverse grupuri și pe pagini personale, zeci de comentarii și completări. Fiecare din ele mă onorează și mă face să merg mai departe. Pregătesc prezentarea sistemelor de învățământ din țările europene rămase neacoperite, dar și din Țările Arabe, Asia sau Africa. Mă ajută mult orice recomandări de persoane care ar putea completa informațiile. Până atunci, rămânem în centrul Europei și aflăm astăzi cum este școala în Austria. Consultant ne-a fost Gabriela Dimieru, stabilită în Austria de 6 ani, mami de Cătălina în vârstă de 8 ani.
Școala în Austria. Înscrierile
Înscrierile la școală se fac automat de la grădiniță. În ultimul an la grădi, copiii dau un test și cei în măsură hotărăsc dacă merg la școală sau mai rămân un an la grădiniță, în cazul copiilor de 6 ani împliniți. Ți se dă o foaie în care copilul este declarat apt pentru școală, iar tu trebuie să alegi școala la care vrei să-l dai. De obicei cea aproape de casă.
Mergi la școala pe care o alegi, înscrii copilul și în scurt timp primești un „termin” (programare) să te prezinți pentru a vă cunoaște. Copilului i se dă un nou test. Este pus să recunoască culorile, animalele. Vi se pun niște întrebări despre datele personale și la final ți se dă ok-ul dacă îl primesc la școala lor sau nu. Regulile diferă de la școală la școală .
Programul normal este 8-12. Există varianta Hort, un program care începe la 7.30 și se termină la 17.30
Dacă copilul merge de la 8-12 nu plătești decât gustarea de dimineața, în jur de 20-25 euro/lună. Dacă îl ții la Hort ajunge în jur de 200 euro, în funcție de școală.
Când se începe școala, ți se da un formular unde îți treci datele de contact și persoanele care iau copilul de la școală.
Dimineața, după ce copiii intră în școală, ușa se închide. Dacă întârzii trebuie să suni să anunți și cineva vine să deschidă ușa. Copiii intrați în școală merg la garderobă unde se dezbracă și se descălță. În școală stau încălțați cu încălțări de interior.
În cazul în care copilul este bolnav, ești obligat să anunți sau dacă lipsește din alt motiv, trebuie să îl comunici. Dacă nu anunți, după 3 zile te sună cei de la școală și te cheamă să îi iei temele să le facă acasă.
În clasa I nu au voie să vina singuri sau să plece singuri de la școală, abia din clasa a II-a li se permite.
În clasele I și a II-a nu se dau note. Copiii sunt „stimulați” cu ștampile cu fețe triste sau vesele sau cu animale
Din clasa a III-a vor începe notele. La Volkschule se fac 4 clase, iar dacă copilul învață bine poate merge direct la Gimnaziu, care seamănă mai mult cu liceul de la noi și este o formă de învățământ foarte bine văzută. Dacă rezultatele copilului sunt mai slabe, el va merge la Mitelschule.
Repetenți se lasă încă din clasa I. La fiica mea în clasă au rămas trei copii repetenți.
Se dau pedepse, de exemplu copiii sunt scoși afară pe hol 5 minute sau sunt puși în spatele clasei pe un scaun, să stea cu spatele la clasă.
Într-o clasă sunt 15, maximum 20 de copii . Orele sunt ca în România, cu pauze de 10 minute. Nu este pauză mare. La ora 8 încep, în prima pauză mănâncă micul dejun. Apoi au activități de învățare – matematică, germană, activități educative. Cei care rămân la program lung mănâncă de prânz la 12.00 și apoi își fac temele. După teme au program de joacă până la 17.30. Dacă este frumos, merg în parc. Dacă vremea este urâtă, stau în școală și fac sport, se joacă, dansează.
O dată la două săptămâni se fac excursii la muzee, la fabrici, etc., în funcție de specificul temelor discutate
Programul este stabilit de învățător, nu există un orar fix. Fata mea, de exemplu, are două învățătoare. Cu una face germană și activități educative, cu cealaltă face matematică, desen, muzică și alte activități. Orele se combină între ele.
Accentul se pune însă pe germană și matematică. Uneori chiar se renunță la sport și la alte activități pentru a se face matematică
Există sală de mese. Dimineața copiii mănâncă micul dejun – cacao cu lapte, un iaurt, pâine cu marmeladă sau salam. La prânz au felul 1 și 2 și desert. Au supe și mâncare gen orez cu carne, șnițel cu cartofi. Mâncarea vine gata făcută, dar este proaspătă.
Copiii nu au voie la școală cu ciocolată, cu gumă de mestecat și sucuri. Este mai mult o regulă stabilită de părinți, nu impusă de școală.
De ziua copilului nu ai voie să aduci tort, ci prăjituri, sărățele, check. Atunci este voie cu suc.
Comunicarea învățător părinte se face prin notițe
Fiecare copil are în ghiozdan o mapă în care tu scrii dacă ai ceva să îi comunici profesorului sau invers. Tot așa primești și răspunsul.
Se face religie, dar fiecare copil poate face religia lui, deși la început ești întrebat dacă vrei să înscrii copilul la ora de religie catolică. Fata mea este înscrisă la ora de religie ortodoxă și este încântată. Li se citește dintr-o biblie pentru copii, desenează diferiți sfinți.
c
În clasa I au învățat adunări, scăderi și literele. La litere încep să coloreze. Colorează o schemă și în final le iese litera respectivă. Apoi lipesc cuvinte care încep cu litera pe care o învață. Au un tabel cu litera mare și mică învățată și tot așa, trebuie să deseneze, de exemplu, cu roșu litera mare, cu galben litera mică. Apoi decupează literele. De scris le-au scris o singură dată, nu există să umple pagini întregi cu aceeași literă.
La clasa I adunările și scăderile se fac pe degete. Se fac multe jocuri cu adunări și scăderi, pentru a le stimula copiilor gândirea. Tabla înmulțirii se învață pe sărite. La început cu 3, apoi cu 5, cu 7, cu 1 și tot așa. De exemplu, învață așa 3X5 = 15. 5+5+5 = 15. Fac multe conexiuni între ce au învățat înainte. Totul se face în minte, adunările nu se fac una sub alta, ci direct în minte.
Nu știu exact cum procedează, dar știu că într-o săptămână fata mea a învățat tabla înmulțirii, fără să fie nevoie să fie ajutată.
Școala în Austria. Costuri
La programul scurt se plătește micul dejun (20-25 euro/lună), iar la cel lung taxa este în jur de 200 de euro/lună. Mai există un fel de fond al clasei de 20 de euro/an și în rest se plătesc mici cheltuieli în cazul excursiilor (de exemplu transportul) și cursurile opționale. Există în școală cursuri de chitară, fluier și judo. Costurile diferă, de exemplu, cursul de judo este 70 de euro/semestru, cel de chitaă în jur de 100 de euro.
Nu se plătesc caietele și cărțile. Ți se dă o listă de rechizite la începutul anului – creioane, culori, pensule, mape, lipici, coli, etc., pe care trebuie să le achiziționezi. Costă în jur de 100 de euro.
Vacanțele seamănă mult ca structură cu cele din România, cu mici diferențe. De Paște, de exemplu, a fost doar o săptămână de vacanță.
Nu știu cum vi se pare vouă, dar mie, până acum, sistemul de învățământ de stat în Austria mi se pare că seamănă cel mai mult cu ceea ce există în România, mai puțin metodele de învățare, care mi se pare că pun accentul mai mult pe învățarea logică și practică. Dacă aveți experiențe cu școala în Austria și puteți aduce completări, ar fi de mare ajutor. Sunt chiar curioasă dacă în alte școli lucrurile diferă.
Citește și:
Sursa foto – Pexels
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
O experiență subiectivă, nimic interesant. N-am aflat nimic despre ce înseamnă învățământul în Austria. Titlul potrivit ar fi fost „Cum vede o mămică școala X din Austria”, în nici un caz „Școala în Austria”.
Da, articolele din seria Scoala in lume aduna experientele mamelor de copii scolari stabilite in tarile respective. Cred ca informatii seci, statistice, se gasesc pe site-uri de specialitate. Acesta este un blog, iar rolul unui blog este de a adauga partea de emotie si traire informatiilor. Voi relua la un moment dat serialul si voi cauta sa gasesc si alte experiente, pentru a completa informatiile.
Corect, m-am dumirit. Problema e că sunt prea puține site-uri de specialitate în limba română.
Pentru noi scoala si gradinita in Austria este total diferita de ce este scris mai sus. Gradinita este jalnica. Copilul este intrebat vrei sa desenezi vrei sa faci asta sau asta si el face ce vrea. Daca vrea se joaca tot timpul si nu deseneaza niciodata. Nu au voie sa-i invete poezii cantece etc. Educatoarele canta sau le spun poezii iar ei daca vor le invata daca nu nu. La scoala cand ajung se presupune ca stiu sa deseneze, sa numere, si multe altele pe care defapt le-au invatat cu parintii acasa nu la gradinita. La scoala notele sunt doar daca cer parintii pana la semestrul doi din clasa 3, asta inseamna ca, copilul habar nu are care este o nota buna sau slaba sau ce inseamna nota. Temele nu sunt obligatori de cele mai multe ori sunt inexistente. Asta presupune ca totul se invata in clasa, dar nu este asa. Totul depinde de clasa si invatatoare ca peste tot. Daca copilul tau este mai bun nu va mai fi solicitat absolut deloc pentru a nu-i eclipsa pe ceilalti. Copilul meu a mers in clasa intai si stia sa scrie si sa citeasca in doua limbi si o cunoastea foarte bine si pe a treia (toate le-a invatat singur) iar invatatoarea nu l-a mai intrebat niciodata nimic pentru ca el oricum stia. Asa a fost in cazul nostru, la scoala noastra. Acuma este la gimnaziu cum ar veni in clasa 6 la noi la o scoala privata pentru ca nu am fost multumita de nici o alta forma de invatamant de stat din zona noastra. Diferenta este mare. Vine cu toate lectiile aproape invatate din clasa, are si teme dar nu multe si toti copii sunt egali indiferent ce sunt parintii, sau din ce tara vin. In alte scolii se fac clase separate de straini. Se fac foarte multe proiecte in care copii lucreaza in echipe (niciodata aceleasi echipe). Se lucreaza foarte mult pe ideea de ecologie, responsabilitate fata de mediu. Gimnaziu poate sa aiba mai multe forme: gimnaziu limbi straine, gimnaziu pentru cei care se pregatesc pentru medicina, profesori (invata 8 ani de latina) si gimnaziu pentru cei care doresc sa urmeze o calificare in domeniul economic, industrie etc. Este foarte complicat ca un copil in clasa 4-a sa aleaga daca vrea sa mearga sa faca o meserie fara bac sau sa faca gimnaziu. In clasa 6 alege din nou ce fel de gimnaziu doreste. Si in clasa 8 din nou, merge la liceu sau merge la o scoala de meserii. Cei care au mers la mittelschule, aceia trebuie sa dea o proba de germana, matematica si o limba straina ca sa treaca la gimnaziu ceea ce este foarte greu. Si inca ceva cei de la gimnaziu au profesori cu pregatire de profesori iar cei din mittelschule au un fel de profesori care au terminat doar liceul. Deci diferentele sunt foarte mari. Iar aceste informatii reprezinta experienta noastra, pentru ca fiecare om este diferite si pentru fiecare asteptarile si experientele sunt altele. Noi suntem pentru un invatamant in care se invata ca de aceea se numeste invatamant nu o parcare unde iti parchezi copilul pe perioada cat tu esti la lucru.
Multumim, Cris, pentru impartasirea experientei vostre! Diferita, intr-adevar. Cu acest serial, nu am sustinut niciodata ca experientele prezentate sunt absolute sau complet reprezentative pentru tara respectiva. Sunt un punct de vedere, asa cum este si cel expus de tine, prin prisma a ceea ce ati trait voi. Ma bucur totusi ca ati gasit o solutie pana la urma, solutie potrivita copilului vostru. Inca o data multumesc pentru completari!
Draga Cris..as vrea tare mult sa vorbim mai multe despre inscrierea copilului la scoala intrucat noi peste o luna ne mutam in Austria si nu ii gasim o scoala baiatului nistru, copil foarte bun, clasa a 7a. Ma gasiti pe fbk Katerina Kati.Va multumesc mult.
Cris, te rog, imi poti spune cat platiti scoala privata? Noi avem copiii in Romania la
O scoala privata si platim 8.200 Eur/an. Eram curioasa de sistemul din austria.
Draga Cris..as vrea tare mult sa vorbim mai multe despre inscrierea copilului la scoala intrucat noi peste o luna ne mutam in Austria si nu ii gasim o scoala baiatului nistru, copil foarte bun, clasa a 7a. Ma gasiti pe fbk Katerina Kati.Va multumesc mult.