O săptămână pe drumuri. Ar fi trebuit să fie vacanță, dar a fost mai aglomerată decât o săptămână normală de lucru. Bucuria că ea va juca într-un spectacol unic în țară. Durerea că Buni a mea e încă destul de bolnavă și nu păstrează aproape nimic din omul care a fost. Fericirea unei ore petrecută în curte, la soare, fără să fac nimic. Panica unor kilograme care s-au pus de mâncat aiurea și de care nu mai reușesc să scap. Plăcerea unor preparate gătite cu drag, mai mult de alții decât de noi. Tristețea lipsei unor planuri de sărbători. Recunoștința că măcar am reușit să dăm cu aspiratorul.
Sărbătorile de Paște pentru noi au fost complet altfel decât ar „trebui”. Nu am avut nici timp, nici chef, nici resurse. Cadoul Anei l-am luat pe ultima sută de magazine deschise, Pisicul a primit fix ce a cerut, deși de regulă strecor și o surpriză, de care acum pur și simplu nu am avut vreme. A fost mai mult cu oftat și grabă, decât cu tihnă și lumină. Cu toate astea, am adunat bucăți de zâmbete, frânturi de bucurie, chiote sincere de copil, raze de soare blând de primăvară. Ne-am bucurat de o oră la soare, de o mâncare bună, de un cadou făcut cu drag, de statul în mânecă scurtă după atâta vreme de frig. De o șa nouă la scuter, de pantofii cu toc, de rochița de pânză topită. Fiecare de ce a avut și a putut.
Am aflat încă o dată că fericirea e făcută din bucăți de bine rupte
Din piese de puzzle pe care nu o să ți le servească nimeni pe tavă frumos lipite și garnisite. De cele mai multe ori, ele vin amestecate cu bucăți rupte, negre, mocirloase. Cu piese din alte povești, cu frânturi din alte jocuri. E datoria ta să le cureți frumos, să le separi și să le lipești între ele. Să le presari cu un strop de bunăvoință, un vârf de toleranță și mult optimism.
Fericirea e ca pregătirea de a avea un copil
Niciodată nu o să fii suficient de bogat, de sănătos, de înțelept și de pe picioarele tale ca să ai un copil. Trebuie să îl faci și gata. La fel, nu o să fii niciodată pe deplin fericit, dacă aștepți să îți fie complet sănătoși toți ai tăi, să scapi de rate, să câștigi la Loto, să crească copilul, să mai faci o facultate.
N-o să primești nicicând tabloul complet. Întotdeauna o să ai spații goale, bucăți palide sau șterse de-a dreptul, culori care nu se potrivesc între ele. Mereu rama altora va străluci mai frumos, întotdeauna peretele o să aibă denivelări.
Dacă însă îl accepți așa cum e, cu lipsuri și imperfecțiuni, dacă îl ștergi de praf și îl admiri zilnic, dacă îi lași și pe alții să se bucure de el, dacă îl pui în cel mai frumos loc al casei și inimii tale, s-ar putea să te surprindă și să-ți aducă mai multă fericire decât tablourile frumoase și strălucitoare la care tânjești.
Viața ta e tabloul tău. Niciodată nu va fi perfectă, dar întotdeauna o să-ți aducă bucăți de fericire, chiar și în cele mai negre momente. Depinde doar de tine să le aduni și să te bucuri de ele.
Citește și
Faptele bune se fac pentru oameni cât sunt în viață
Aveți răbdare cu bunicii. Cu poveștile și sfaturile lor
Sunt un om care își plătește scump libertatea
Povești cu flori din țigănie. Povestea țiganilor florari
Țăcănita, Scorpia, Nu răspunde. Tu cum ai oamenii trecuți în telefon?
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Sursa foto – Freepik.com
Ce bine ai zis, Ioana! M-am regăsit și eu în imaginea pictată de tine.
Multumesc, Laura! Ma bucur mult!
Ioana cata dreptate ai…Sanatate multa si putere.❤ va imbratiseamz cu drag
Multumesc mult! Te imbratisez cu drag!