Experiența deșertului. Ce am trăit, am simțit și am făcut 2 zile prin Sahara

Fascinația necunoscutului, atinsă de o ușoară teamă. Șocul trecerii de la 19 la aproape 40 de grade. Admirația pentru vibrația locurilor și a oamenilor care trăiesc încă autentic, în ciuda încercărilor autorităților de a-i „civiliza”. Curiozitatea unei experiențe noi. Oboseală amestecată cu nerăbdare. Am trăit toate astea și multe în plus în cele două zile în care am vizitat Sahara și orașele din împrejurimi, în experiența tunisiană alături de Christian Tour. Am plecat din hotel la o oră indecentă, mânați de un ghid-enciclopedie, extrem de conștiincios și pasionat de meseria lui și care a încercat să cuprindă în câteva zile o istorie de mii de ani. A reușit să ne conecteze la energia locurilor, a oamenilor și să ne facă să înțelegem mai bine de ce Tunisia este sau cel puțin ar trebui să fie mai mult decât un sejur la all inclusive. Este o țară a extremelor de tot felul, de la cele climatice și de relief la obiceiurile și mentalitatea locuitorilor.

Primul obiectiv vizitat a fost colosseumul din El Djem, al treilea ca mărime din lume, după cele de la Roma și Pompei

Interesant de spus este că nu a fost folosit niciodată în scopul inițial, adică nu a găzduit lupte de gladiatori sau animale. Din loc în loc se mai văd urmele mozaicului în 4 culori și ale marmurei, care acopereau cândva întreaga construcție, dar care au dispărut cu timpul, regăsindu-se probabil în fațadele altor case din zonă. Ca orice obiectiv turistic, Colosseumul din El Djem este învăluit în mistere și legende. Una din ele spune că regina Alkahena nu a vrut să se predea arabilor invadatori și s-a sinucis în mijlocul arenei. Locuitorii spun că spiritul ei poate fi simțit și chiar văzut uneori printre galeriile colosseumului. În afara încărcăturii istorice și a arhitecturii, Colosseumul este un loc bun pentru fotografii frumoase :-). Lângă colosseum se află un muzeu de mozaicuri, Tunisia având cea mai mare colecție de mozaicuri din lume.

Ne-am continuat drumul, în timp ce peisajul devenea din ce în ce mai arid și temperatura tot mai ridicată.

În orașul Matmata am avut parte de o experiență cu adevărat autentică

Aici trăiesc troglodiții, o populație care mai numără astăzi 400 de familii și care se încăpățânează să trăiască după reguli ancestrale. Au case săpate sub pământ, trăiesc din creșterea animalelor, gătesc în stil tradițional, cous-cous cu legume și carne în vase specifice, afară, la foc. În mijlocul casei usucă smochinele, pe care le servesc drept mic dejun, amestecate cu ulei de măsline. Am vizitat doar camerele la intrarea cărora era înfiptă o pană, acesta fiind semnul că se poate intra. Am fost serviți cu pâine făcută în casă, absolut delicioasă, miere amestecată cu ulei de măsline și ceai de mentă.

Guvernul nu își mai dorește existența troglodiților acolo și îi presează să se mute în zona nouă a orașului, să se „civilizeze”. Mie mi s-au părut atât de pitorești și frumoși în firescul și naturalul lor, încât mi-ar părea rău să funcționeze planul oficialilor.

Orașul Douz marchează începutul Saharei. Locuitorii de aici sunt în majoritate nomazi

Aici a avut loc prima mare aventură, plimbarea pe dromaderi în deșert. Aceasta a avut un cost suplimentar de 30 de dinari (până în 50 de lei), am primit fiecare câte un echipament specific, pentru a ne proteja de nisip și am pornit. Senzația când am urcat pe cămilă a fost de ușor gol în stomac, e totuși o înălțime considerabilă, iar cămilele, deși domesticite, mai sunt și nărăvașe și nu știi cum reacționează. Am prins deșertul aproape de apus, iar asta a adăugat un strop de mister experienței. În afara plimbării pe cămilă, se mai poate opta pentru plimbare cu ATV-ul pe dune, la prețul de 50 de dinari (aproximativ 65-70 de lei). Ambele distracții durează cam 45-50 de minute.

După plimbarea pe cămile am fost cazați la hotelul Sahara Douz, la care mi-a plăcut piscina exterioară și faptul că era cald. Camerele nu m-au dat pe spate și nici mâncarea, dar având în vedere că este un hotel în mijlocul deșertului chiar nu e loc de comentarii.

A doua zi am pornit dis de dimineață și am avut șansa să vedem deșertul la lumina răsăritului

Este un peisaj superb, culoarea nisipului e roșiatică, iar soarele o intensifică. La toate opririle, eram acostați de vânzători ambulanți care ne îmbiau să cumpărăm trandafirul deșertului, o combinație de quartz și sare și să gustăm curmale proaspete. Ne-am continuat călătoria cu orașul Tozeur, construit de irakieni, unde este cea mai mare concentrație de sare și cei mai mulți palmieri. Animăluțul deșertului se numește fenec și este un fel de vulpiță cu urechi mari. E simpatic foc. L-am văzut alături de alte animale specifice zonei la grădina zoologică din Tozeur.

Orașul Chebika este de fapt o oază în deșert. Vechiul oraș s-a dărâmat în 1969 din cauza ploilor. Aici, în toată marea de piatră își face loc o căscăduță, o mică Niagara de deșert, care te face să te minunezi încă dată de minunile naturii. Pietre imense prin care te strecori și te întrebi dacă porția în plus de prăjituri de la cină te mai lasă să treci pe partea cealaltă :-), canale săpate de oameni și de natură, un peisaj sălbatic și fascinant.

De departe cea mai frumoasă experiență a deșertului a fost plimbarea cu jeep-ul printre dune și vizita la locul de filmare a primului episod din seria Star Wars

Am mers cu jeepurile timp de peste o oră, timp în care am văzut doar nisip. La un moment dat, am început să zăresc oaze de jur împrejur și chiar să disting siluete umane și de struți. Știi de principiu că există Fata Morgana, dar e un sentiment tare ciudat să simți iluzia pe pielea ta. La Star Wars e simpatic, dacă tot ajungi acolo merită din plin să vizitezi locul ăsta, până la urmă e emblematic pentru istoria cinematografiei. Mi-a plăcut că nu e supra licitat, nu se vând suveniruri kitchoase cu Yoda sau mai știu ce (am văzut la un moment dat o sabie de plastic, dar clar era o scăpare, în rest aceleași suveniruri ca peste tot în zonă), se păstrează set-up-ul inițial și are mult mai mult farmec așa.

Ultimul obiectiv vizitat în cele două zile de experiență în deșert a fost moscheea din Kairouan, cea mai veche moschee de pe continentul african. Minareta moscheei joacă rol de turn de observație. Musulmanii se roagă de 5 ori pe zi, unii încă mai respectă obiceiul bastonului de lemn, pe care îl pun în pământ și le indică dacă este timpul de rugăciune sau nu. Oamenii vin la moschee nu doar ca să se roage, dar și ca să ia o pauză, să se reculeagă.

După experiența deșertului, ne-am cazat la cel mai frumos hotel al periplului nostru în Tunisia, hotelul Movenpick din Sousse

Este un hotel de 5 stele adevărate, extrem de luxos, cu mâncare bună, vin servit de somelier la masă, cu ritualul degustării, cocktailuri cu gust adevărat, două baruri cu aspect tradițional și unde se fumează narghilea și o mulțime de piscine, care arată senzațional. Recomand din tot sufletul hotelul și am fost surprinsă să aflu că prețul de pornire al unui sejur, prin Christian Tour, pleacă de la 550 de euro+taxe/persoană. Merită fiecare ban, vă asigur.

Orașul Sousse, atât cât am văzut din el mi-a plăcut mult, mi s-a părut mai cosmopolit decât Hammamet și mai plin de viață. Poate a contat și faptul că am vizitat o piață autohtonă, plină de culoare și de forfotă, cu o ofertă imensă de produse proaspete, cu negustori guralivi și cumpărători atenți și cu o vibrație fantastică.

Deși la ora la care scriu acest articol sunt deja acasă, prinsă din nou în rutină, în presiunea cotidiană și în multele „de făcut-uri” pe care le avem fiecare dintre noi, experiența deșertului e încă în mine. O asimilez, o retrăiesc, încerc să o conțin în totul ei. A fost cu siguranță cea mai intensă din tot ce am trăit în săptămâna în Tunisia.

Găsiți aici ofertele de circuite în Tunisia operate de Christian Tour. Urmează povestea celorlalte zile în Tunisia și un articol-sumar despre destinația asta care pentru mine a fost mult peste așteptări.

Citește și

See Also

Vacanță în Ayia Napa, „perla” Ciprului

Primele zile în Tunisia cu Christian Tour. Zbor inedit, frig neașteptat și multă liniște

Mini-vacanță în Macedonia. Comorile orașului Ohrid

Vacanță în Lefkada cu copiii. Ce ne-a plăcut și ce nu pe faimoasa insulă

2 zile și 2 nopți la Legoland. Cum a fost experiența noastră

Mini-vacanță în Bucovina. Obiective de văzut cu cei mici

Iași, un oraș fascinant. Ce poți vedea în două zile

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutăţile.