Now Reading
E în fișa postului de mamă să-ți faci griji, așa că relaxează-te :-)

E în fișa postului de mamă să-ți faci griji, așa că relaxează-te :-)

Când era cât o sticlă de Cola de lungă, dar ceva mai ușoară, mi-a fost greu s-o văd mare. Țin minte că mă uitam la hainele primite cadou și mă gândeam că o să le îmbrace în prima zi de facultate :-). Mi-era teamă că nu poate suge, că n-o să crească, că nu e suficient dezvoltată, că prematuritatea, chiar dacă de grad mic, o s-o afecteze pe termen lung. O măsuram și-o comparam obsesiv cu tabele și grafice. Mă uitam cu atenție la fiecare băiță la mânuțe și piciorușe, de parcă eu, ca mamă a ei, aș fi putut s-o lungesc cu privirea. Atunci, frica supremă era c-o să rămână mică toată viața. Pfff, dac-aș fi știut 🙂

Un pic mai târziu, mi-a fost greu să am răbdare

Să aștept să se ridice în fund de la sine, să am încredere că va merge normal, chiar dacă nu a pornit de-a bușilea sau nu s-a ridicat niciodată de barele patului. Să o aștept să vorbească, chiar dacă părea foarte târziu. Toți copiii din jur legau deja propoziții și ei mai mult de-un „api” (lapte) și-o „tuta” (mandarina) nu-i ieșea. Am mai spus, dintotdeauna Ana a vorbit și s-a mișcat cu ochii și din mimică și gestică. Cu picioarele și cuvintele articulate mai greu. Mi-a fost frică c-o să fie întârziată. Mda, stiu 🙂

De când a început să i se contureze personalitatea, m-am temut că e diferită

Prea vocală, cu prea multă personalitate, prea puțin aliniată, prea plină de variante alternative. La grădiniță încă era ceva simpatic, deși când doamnele aveau nevoie de copii „cuminți” la anumite activități, nu o includeau în grupul copiilor selectați – că tot ne mirăm acum că sunt excluși copiii cu nevoie speciale, nu se-ntâmplă doar celor cu nevoi speciale, ci tuturor celor care ies „din linie”. La școală a tins să devină o problemă, până când și-a dat seama că nu îi va fi bine și și-a adus toate frustrările și răzvrătirile acasă. Rezultatul – uși trântite prea des și prea tare, voci ridicate peste nivelul auditiv de siguranță.

Îi ador personalitatea, dar mama din mine nu poate să nu se gândească că n-o să-i fie „călduț” cu ea.

Mereu când nu e cu mine mă întreb dacă îi e bine

O fi obosită, o fi avut vreun conflict pe la școală, s-a descurcat, se simte în siguranță? Are nevoie de ceva, și-o fi strâns toate lucrurile, i-o fi frig, c-o știu că umblă cu căciula în mână și mănușile în buzunar.

Oare se simte iubită, știe că suntem mereu aici pentru ea, reușim să îi transmitem asta sau reține doar momentele în care o cicălim, în care încercăm, cum ne pricepem, să o corectăm, să o învățăm? Oare înțelege asta sau se simte neacceptată? Oi face destul pentru ea acum și, mai ales, m-i pricepe eu să o înțeleg mai târziu, când toată lumea zice că și cei mai blajini copii se transformă în aproape-fiare, lovite de hormonii necruțători? Mi-or fi nervii destul de elastici?

Mda, e clar, între „nu-i ajunge laptele meu” și „oare mai durează mult crizele astea de pre-adolescență?” nu e decât o diferență de ani.

Altfel, numărul grijilor rămâne constant, se schimbă doar componența. De când pornim pe drumul numit în ultimii ani „parenting”, primim în spate un sac de griji și întrebări. Uneori, ne iese să îl transformăm în mantia super eroinei și să jonglăm cu ele, să ne păstrăm și calmul și echilibrul, să fim și calme și zâmbitoare și „în serviciu” pentru copiii noștri. Alteori ne enervăm, ne pierdem toată rațiunea sau ne cocoșăm, până aproape dispărem sub sac.

Important e să găsim drumul înapoi de fiecare dată. Ni-l arată mereu copilul nostru.

Tu ce griji ți-ai făcut azi?

Citește și

Oare cât timp o să mai aibă nevoie de mine?

Unde te grăbești? Mai ține-l în brațe puțin

See Also

Să ai copil mare nu înseamnă să-ți iei mereu timpul înapoi

Uneori, o mamă e sacul de box al copilului ei

Mamă de copil școlar, mai greu decât cu un sugar

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Sursa foto – Freepik.com

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


Copyright Ioana Marinescu Sima 2020 | Branding & Website realizat de Ama Mihaescu CREATIVE STUDIO 

Scroll To Top