Recent am avut parte de unul din momentele alea grele din viața de părinte. O discuție despre sex cu Ana, într-un moment total neașteptat și nepregătit. Pentru că așa e viața, se întâmplă fără preaviz și depinde de tine cum faci față la ceea ce ți se servește. Am mai avut discuții despre sex. Despre anatomia corpului, de ce suntem diferiți, despre ciclu menstrual – nu m-am ascuns niciodată de ea în perioada aceea din lună, ba am folosit fiecare prilej să îi mai explic câte ceva. Am vorbit și despre cum apar copiii și despre ce se întâmplă între un bărbat și o femeie. Ba chiar și despre homosexualitate am vorbit.
Doar că, de fiecare dată, discuțiile despre sex se opreau fix în punctul cu detalii „tehnice”. Mereu mi se părea total neinteresată de subiect, mai degrabă asculta pasiv ce aveam eu să îi spun și accepta ce auzea. Nu știu cât înțelegea, dar eu bifam o conversație, consideram copilul informat, toată lumea fericită. Recunosc, încă nu mi-e foarte ușor să vorbesc despre subiectele astea, dar mă tratez.
Am fost împreună la lansarea cărții Unde a dispărut Pișpirel, apărută la Editura Humanitas, în colecția Cărțile Otiliei
Înțeleg că este versiunea tradusă a cărții originale „Where Willie went”, care abordează într-o manieră plină de umor și adaptată vârstelor mici, subiectul sex. Pe scurt, cartea îl prezintă pe Pișpirel, un spermatozoid care locuiește în testiculele domnului Brown, împreună cu alte sute de spermatozoizi. El merge la școală, se joacă, petrece timp cu familia. Pișpirel e foarte bun la înot, dar foarte slab la matematică. Când se organizează o competiție de înot, cu destinația ovarele doamnei Brown, Pișpirel, deși la luptă strânsă cu Barosanul, reușește să ajungă primul și se cuibărește confortabil într-un ovar. După nouă luni, se naște o fetiță, care ajunge foarte bună la înot, dar foarte slabă la….ați ghicit, matematică :-). Simpatică povestea, ilustrațiile foarte drăguțe, o recomand.
După ce a prezentat cartea, Otilia Mantelers ne-a vorbit despre ce și cum le spunem copiilor despre cum apar copiii, viața intimă, etc. Ne-a povestit niște discuții despre sex foarte interesante cu pre-adolescenți și curiozitățile lor, care merg muuuult mai departe decât ne imaginăm noi.
Dacă vă gândiți vreodată că al vostru copil de 9-10 ani habar n-are nimic, doar pentru că nu vă spune, mai gândiți-vă o dată și aveți discuții despre sex mai repede.
În timpul evenimentului, Ana, care oricum a ajuns mai târziu de la balet, s-a plimbat prin librărie și a citit, cu degetele în urechi. Într-un fel, mă cam ofticam că nu a auzit ce spunea Otilia, că eu tot trăgeam speranță să găsesc un prilej să văd ce mai știe, de ce mai e interesată și să mai vorbim una alta. Nu mă așteptam la ce avea să urmeze.
După eveniment, ne suim în mașină spre casă și Ana zice: Am văzut o carte frumoasă, cred că despre cum apar bebelușii. Da, zic eu, cred că este cartea care s-a lansat. Avea niște desene drăguțe și arăta aia și ailaltă? Da, da, continuă ea, era o chestie așa, ca un viermișor, care mergea foarte repede.
Am profitat și am întrebat-o dacă își mai amintește că am vorbit despre asta și dacă mai știe cum i-am spus că se întâmplă. Își amintea vag și atunci am realizat că ceea ce a ajutat-o acum au fost imaginile. Abia acum a conștientizat tot ce îi povestisem eu.
Folosiți-vă de imagini când le vorbiți copiilor despre sex, va fi mult mai ușor să înțeleagă
Apoi a venit întrebarea, despre care Otilia spune că apare undeva pe la șapte ani (Ana are aproape 9). Cum ajunge „spermatozidul” de la domnul Brown la doamna Brown în burtică?
A urmat o întreagă discuție, în care m-am străduit să folosesc termenii medicali penis și vagin, deși nu îmi este deloc comod să o fac. Am ajuns la cum fac dragoste un bărbat și o femeie, cum ajunge penisul din starea în care știe ea că arată (da, Pisicul umblă și dezbrăcat în fața ei, nu defilează ostentativ, dar nici nu face un stres din asta), la starea în care poate intra undeva și întrebarea care o frământa era „Cum intră el așa, prin aer?” Eu tot explicam, păi uite, creionul în ascuțitoare cum intră, ea se enerva că nu înțelegeam ce vrea să știe. Problema era una de natură pur tehnică. Cum ajunge el așa, prin aer, că doar creionul nu zboară de pe masă în ascuțitoare, îl băgăm noi cu mâna.
În fine, am dres-o eu cumva, i-am explicat tehnic cam cum se întâmplă lucrurile și am subliniat încă o dată că astfel de lucruri se întâmplă între adulți, cu acordul ambilor, că este ceva ce își dorește fiecare partener și se bazează pe încredere.
Este foarte important să departajați lucrurile și să le spuneți copiilor și implicațiile la nivel emoțional
Așa am ajuns să vorbim despre măsuri de contracepție și ne-am lovit de o nouă problemă . Dacă „spermatozizii” sunt jumătate de bebeluș și ovarele sunt cealaltă jumătate, când ne protejăm înseamnă că omorâm bebelușii. Nici nu mă gândeam ca ea, copilul meu sensibil și dornic până la disperare de un frate sau o soră să nu se gândească la asta. I-am spus că de fapt protecția este fix inversul omorârii copiilor, că îi concepem când ne simțim pregătiți și putem avea grijă de ei.
Am ieșit cumva la liman și am spus cam tot ce am avut de spus, cu mențiunea că o să mai vorbim despre asta pe îndelete, când va veni momentul, pentru că informația era deja prea multă.
Nu vreți să știți cât de stoarsă de puteri m-a lăsat discuția asta. Ea, în schimb, după ce și-a calmat toate nedumeririle și temerile, era foarte veselă. Și-a luat fix ce a interesat-o la momentul ăsta, printre altele și cuvântul nou pe care l-a auzit. Uite așa l-a întâmpinat pe Pisicul consort cu un vesel „spermatozid”, de s-a uitat săracul om la mine ca la femei nebune, ceea ce nu era departe de adevăr, la cum mă chiaunise discuția în cauză.
Și uite așa, am mai rupt o barieră și am mai avut o discuție. Pe aia cu masturbarea i-o las lui taică-su, că pentru mine e prea mult. Mai ales că a spus Otilia că e complet greșit să separăm discuțiile astea în „mamele cu fetele” și „tații cu băieții”.
La voi cum e, vă vine ușor să aveți discuții despre sex cu copiii?
Credit foto copertă – Cristina Jilavu, Event Portrait
Citește și
Cum le facem educație sexuală copiilor în funcție de vârstă?
Ce le spunem copiilor despre homosexualitate
Pregătirea pentru adolescență începe la patru ani
Mamă de copil școlar, mai greu decât cu un sugar
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
oo..Ioana..nici la noi nu e mai usor..ma gandesc ca discutia mai interesant despre sex am avut-o cu copiii, amandoi, acum 1 an..tudor 7 ani jumatate si eva 5 ani jumatate..in decursul acestui an au mai aparut intrebari si alte discutii..tot asa..cu mare atentie la aspectele legate de varsta, iubire, acceptare, emotii, sentimente si efecte..o sa cumpar si eu cartea cu Pispirel..sigur imaginile mai pentru ochisorii lor sunt mai potrivite, eu am folosit carti de anatomie generala.. Eva atunci doar a ascultat..nici acum nu este prea atrasa de subiect, dar sigur mare parte din informatii au ramas si in cap’sorul ei. Imi doresc sa existe ore in scoli legate de aceste aspecte..ore dese introduse in programa scolara cu doctori si specialisti invitati..ore libere in care toti copiii sa fie egali si liberi sa intrebe ce doresc! oare se va putea vreodata in perioada in care sunt ai nostri in scoala romaneasca? imbratisari multe 🙂
Ce bine ar prinde orele alea, mama mama. dar facute cum si de cine trebuie, ca altfel efectul e mai rau….
Fiica-mea are 12 ani si jumatate, baiatul 10 ani si jumatate. Problema noastra cea mare este vecina de deasupra! Nu mai stiu ce sa fac si cum.sa procedez. Zgomote, sunete, tot tacamul!
Are si ea dreptul de a face ce doreste in casa ei. Nu este nimeni vinovat ca nu este blocul izolat.
Deci, help! Sfat!
Pana la sunete erau doar zgomote. Am scris vecinei mesaj pe whatsapp, decent , intelegator dar cu rugamintea repararii patului. Acum avem si sunete…:( Ma simt depasita de situatie.
Daca copiii știu despre ce e vorba și ce se întâmplă, cred ca te poți folosi de prilej ca sa le explici ce înseamnă respectul fata de vecini și regulile de comportare în societate. Apoi, eu as aborda situația cu umor și nu as mai bate prea multa moneda. Și cred ca as chema și politia 🙂
Superba abordare.<3 Dar cred eu ca ne 'strofocam' degeaba: pana sa facem ore de educatie sexuala ei se …auto-informeaza. Misiunea noastra e apoi sa dam 'nuantele' …si poate ca asta ne da ocazia sa ne analizam atent pentru a nu urma ca oile niste curente … mai noi care ne sunt turnate pe gat cu palnia.
Ce parere aveti despre scolile in care nu se foloseste genul feminin sau masculin pentru a da micutilor timp sa se 'hotarasca' in cazul in care cromozomii nu si-au spus clar cuvantul?
Dar despre 'material didactice' cum ar fi invitatii speciale ale unor cupluri de 'parteneriat civil' sau/ori homosexuali care sa le explice copiilor ce 'bine' e sa nu fii ce esti. (Asta in cazul in care nu v-ati prins ca propaganda asta este INCA o cale de stavilire a procrearii, veche obsesie a unor curente subterane. )
Mulțumesc!
Da, e de lucru cu noi, sa facem slalom printre prejudecățile cu care am fost crescuți și curentele astea noi despre care spui. Eu sunt o persoana toleranta de fel și accept și relațiile homosexuale și tot, dar ceea ce se întâmplă și la ce s-a ajuns e prea mult. Nu m-am gândit la motiv, dar sa știi ca suna logic. PS – gândești foarte asemănător cu mama mea 🙂
Ioana, eu am cumpărat demult cartea în engleza, cam pe la 7-8 ani cred… Dar asta e soft pe lângă cealaltă, „Mummy laid an egg”. Vezi ca am poze pe blog…
Oricum, destul de „laşă” și pudica traducerea. .. Însă e un mare pas la noi!
PS. Discuțiile astea sunt bune pentru slăbit!
O sa ma uit de Mummy. Fii-mea m-a certat oricum ieri ca nu am luat cartea cu Pispirel, ca ei i-a placut si vrea sa mai citim si sa mai vorbim, deci am treaba. Sunt bune pentru slabit, daca nu determina afundarea intr-un borcan cu Nutella, cum am facut eu post-discutie, ha ha ha 🙂
Help.fetita mea are 10 și încă nu am vb deschis despre așa ceva.mă tot gândesc de o perioada sa îi spun despre menstruație, fiindcă am impresia ca se apropie la cât de repede se dezvolta.chiar nu știu Cum sa îi vb despre toate astea.
Păi, cu siguranță aș fi putut avea o fiică de vârsta ta dacă mi-aș fi trăit viața la timpul meu.. altruismul și generozitatea au repercursiuni și un nume: toleranță debordantă. Pfuaaai, ce bine sună! ;-/
În tinerețe unii se droghează, alții beau ori se prostituează. La mine a fost invers: am plătit pentru distracțiile generației dinaintea mea.
Deci să fim atenți cum ne educăm copiii pentru ca nepoții să aibă totuși o viață cât de cât normală.
normal varsta potrivita pentru un copil sa stie chestiile legate de sex ar fi in jur de 10-13 ani dar unii parinti nu au timp sa le povesteasca copiii lor despre sex! despre dragoste! da dar nu trebuie sa stie pai cand ajung la 18 ani incolo ce vor face ce or sa stie daca tu ca parinte nu le-ai explicat cum sta treaba cu sexul si cu dragostea ca na sunt mici si nu trebuie sa stie! oricum chiar daca copilul nu afla de la parinti cum este cu sexul ci cu dragostea! tot afla mai devreme sau mai tarziu de la televizor sau de ce nu de la calculator laptop! asa ca parerea mea este ca astea sunt vremurile timpurile nici inainte nu puteau sa spuna zica parintii la copiii lor despre testicule penis vagin puncturile corpului g a c p etc asa ca acum de ce sa vorbeasca parintii cu copiii despre sex! daramite la adolescenta
Vremurile s-au schimbat si este necesar sa ne schimbam si noi, nu?
sunt necesare si discutiile despre homosexuali bisexuali gay sau lesbiene pentru ca sunt copii care nu se simt bine in pielea lor si cred ca astfel de discutii le-ar prinde bine! pentru ca asa ii tenteaza travestitul rujatul machiatul! in special acum daca vad in filme seriale sau mai stiu eu ce in muzica! de exemplu e bine sa nu i-a exemplul acesta pentru ca aia sunt oameni care sunt platiti pentru asa ceva dar sunt si care nu s-au realizat deloc in viata! ori au vizionat filme pornografice si asta le-a schimbat total viata! au fost alti oameni cu comportament ciudat! cu gandire ciudata! si nu au fost bolnavi din nastere! dar pur si simplu nu s-au putut realiza asa cum si-ar fi dorit ei!