Leneșule! Of, împiedicat mai ești! Tare încet te miști! Cred că nu știi să gândești! Ești total neatentă și căscată! Sunt cuvinte pe care copiii le aud de la adulții din jurul lor. Uneori le spunem chiar noi, părinții, fie la nervi, fie când le facem o „critică constructivă”, și ținem neapărat să evidențiem aspectele negative. Ne spunem adesea „Cuvintele nu contează” sau „Eu sunt aprig la mânie, arunc ce cuvinte îmi vin, apoi îmi trece. Mare lucru.”
O floare crește frumos, dacă atunci când este udată i se spun cuvinte frumoase, iar dacă este jignită și primește cuvinte urâte, se ofilește. Același efect îl au cuvintele asupra copiilor. Ele au grijă să crească mare și frumoasă caracteristica pe care o numesc
Un copil criticat mereu că este leneș și încet va deveni în timp mult mai lent decât ceilalți
Unul căruia i se spune că nu pricepe, chiar va ajunge să înțeleagă mai greu ce i se spune. Un copil catalogat drept rău și violent va ajunge pe măsură ce crește mai agresiv, pentru că asta a auzit și a ajuns să creadă despre el. Un copil căruia i se spune constant că e rău nici nu se va mai strădui să fie bun. Unul considerat obraznic va răspunde mereu urât, unul etichetat ca bătăuș va sări mereu la bătaie.
Un copil căruia i se va spune că e slab la o materie nu va avea încredere în el nici atunci când va ști să rezolve cerințele
Asta e testată pe propria piele și propriul copil. Cuvintele colegilor, care au râs de ea că nu știe matematică și va ajunge vai de capul ei, cumulate cu văicărerile mele că nu se descurcă la teme și cu constatările că îmi seamănă și nu îi place matematica, au făcut ca lecțiile de matematică să meargă greu, chiar și atunci când nu sunt probleme reale. Acum e nevoie de multă răbdare și explicații ca să reparăm răul făcut.
E greu să ne mușcăm limba și să nu aruncăm pe gură tot ce ne vine
Uneori, simțim că doar zisul ne răcorește și e cam singura „armă” pe care o avem. Parcă stă în firea noastră să scoatem în evidență mai mult răul decât binele, mai mult greșeala decât fapta bună. Pentru un copil receptiv și influențabil la părerile celor din jur, critica și etichetele negative pot să facă la fel de rău ca pedeapsa fizică.
Să creștem ce e mai bun în copiii noștri! Să le spunem că pot, că vor reuși. Să îi încurajăm atunci când le e greu, să îi ajutăm să se ridice atunci când sunt pe punctul să cadă. Să fim atenți ce cuvinte creștem în ei, ce calități ne dorim să evidențiem. Oricât ar părea de ciudat, critica, așa zisa „morală” nu aduce nimic bun. Doar ne răcorește pe moment.
Tu cu ce ai înlocui M-ai dezamăgit, Nu poți, Nu vrei, Ești neatent, Ești rău, Ești leneș?
Citește și
Tu ce îi spui cel mai des copilului tău?
Spune-i adevărul, tu ești reperul lui!
Cum vrei să fie copilul tău ca adult?
Tu ce planuri ai pentru copilul tău?
Oameni mari, nu mai amenințați copiii!
Dacă vă plac articolele mele, vă invit să dați like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu noutățile.
ce adevar graiesti! uneori cand ma enervez si eu mai scap diverse, dar primul pas e facut -am constientizat si voi incerca sa ma abtin.
Pai da, toti gresim, cu cat constientizam mai mult cu atat crestem mai mult 🙂