Taci, te rog eu frumos taci, taci că nu știu ce să-ți mai fac. Mă plimb cu ea în brațe în camera de 10 m2 și mă rog să se oprească. E schimbată, e îmbăiată, tocmai a mâncat și ar trebui să doarmă, în schimb urlă în spasme în brațele mele, care devin deodată moi. Simt cum mi se face rău la propriu și mă așez pe canapea. Plânsetul se întețește. Nu mai știu ce să fac și încep să plâng și eu. Spun Tatăl nostru printre sughițuri. Doar Divinitatea mai poate face ceva. Am 28 de ani și un copil de 2 săptămâni în brațe. Este copilul pe care l-am dorit cu disperare, m-am chinuit să îl am și acum se pare că habar nu am ce să îi fac. Ba o mai și învinovățesc în gând că plânge fără motiv. Nu știu de ce, dar plânsul ei îmi înfige parcă de fiecare dată un pumnal în inimă. Mă simt fără putere și mi se pare mereu că fac ceva fundamental greșit. Oare nu am instinct matern? De ce nu îmi pot auzi inima, sunt defectă? Ea ar trebui să îmi spună ce să fac.
Sunt sigură că ți s-a întâmplat și ție, proaspătă mămică find, dar și mai încolo, să te lupți cu toate aceste voci. Au trecut aproape 11 ani de la acest episod și lui i-au urmat altele și altele, fiecare în etape diferite de dezvoltare, cu provocări și implicații diferite.
Din păcate, rolul de mamă nu vine cu manual și instinctul matern nu îți asigură mama care visai că vei fi
Un copil are darul de a-ți apăsa toate butoanele, de a-ți scoate la iveală toate rănile nevindecate, de a-ți împinge limitele dincolo de unde credeai tu că este posibil. Și nu are nicio legătură cu voința sau autocontrolul, pentru că pur și simplu există lucruri mult mai puternice în tine, care ajung să dicteze în momentele cheie, adică cele de criză. Deși ai citit zeci de articole și cărți de parenting, despre ce să faci și mai ales ce să nu faci, te trezești urlând, condiționând, ba chiar ridicând mâna la copil, iar apoi te acoperi de vinovăție și promiți să nu mai faci data următoare, când, ghici ce, vei face și mai rău. Deși planul tău este de a acționa diferit față de părinții tăi, te trezești de multe ori că prin gura ta vorbește mama ta, cu niște vorbe pe care ți-ai jurat că nu le vei folosi niciodată. Deși ești tobă de teorie, în practică simți că o dai în bară și crezi că ai tu ceva. Până când vezi că nu ești singura, că absolut toate mamele trec prin aproape aceleași provocări, o dau în bară la fel de des și de grav, se învinovățesc și se întreabă unde au greșit.
Eu pot spune cu mâna pe inimă că abia acum, la 11 ani de când sunt mamă încep să mă apropii de versiunea echilibrată pe care mi-o doream
Iar asta se datorează în special momentului greu prin care am trecut, divorțului care m-a obligat să mă uit adânc adânc în interiorul meu, să scormonesc toate rănile vechi, să le iau la pansat și la vindecat pe fiecare în parte, să văd de unde vin și cum pot face să nu mai „lovească” exact în relația care contează cel mai mult pentru mine, cea cu copilul meu. Am avut și am multe instrumente în acest proces, dar unul din primele și care a pus bazele a fost descoperirea comunicării nonviolente și întâlnirea cu Mira Loghin, fondatoarea centrului Lumea lui Momo, primul Centru de Educaţie Alternativă, care dezvoltă şi implementează un concept educaţional unic, având la bază principiile Comunicării Nonviolente, care pune copilul şi nevoile sale în centrul procesului. Pentru mine, întâlnirea cu principiile comunicării nonviolente a fost începutul drumului corect către mine și redescoperirea mea ca femeie și mamă.
De aceea, atunci când am aflat de programul Acasă în inima ta, destinat mamelor care caută o transformare autentică și plină de sens, pentru ele și familiile lor, am știut că aceasta poate fi cheia prin care mamele pot ajunge să se descopere și să se reinventeze, fără a fi nevoie de un șoc în viața lor, așa cum a fost în cazul meu.
Monica Reu și Mira Loghin, autoarele acestui program le invită pe mame într-o călătorie intensă și transformatoare, un parcurs vindecător de explorare de sine și de descoperire a resurselor de asertivitate, compasiune și iubire față de sine și față de cei apropiați. O călătorie în care mamele sunt invitate să acceseze un sentiment profund de prezență și legătura cu tot ceea ce este viața unei femei, a unei mame. Cunoscându-le pe Monica și Mira și fiind familiară cu efectele pe care comunicarea nonviolentă le-a avut asupra mea, recomand acest workshop din toată inima.
Sunt 5 luni, 6 întâlniri care vor conține parte teoretică, practică, follow up, exerciții individuale, de grup sau în perechi, organizate în trei Module Tematice –
Cum să îți fii cea mai bună prietenă – Exercițiu de conectare cu sine, beneficiile compasiunii și exprimării de sine, Darurile Empatiei – Exercițiu de conectare cu universul interior al celor din jurul tău- copil, partener de viață, părinți, etc și Relații de calitate cu cei pe care îi iubești – Comunicarea în acțiune, dansul ascultării și al exprimării. Este o investiție în sine, pe care cred că orice mamă, indiferent de vârsta copilului ei ar trebui să o facă. Mai multe detalii despre program găsiți pe pagina Asociației pentru Comunicare Nonviolentă.
Citește și
Ce ți-ai fi dorit să știi înainte să fii mamă?
Dacă așa am devenit o mamă mai bună, atunci poate a meritat
Primul sfat pentru proaspetele mame
Știi că ești mamă româncă dacă…
Mami, tati, mai respirați un pic!
Ce am învățat de când sunt mamă
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutăţile.