Ce simplu era la grădi. Stătea acolo până după-amiază, mânca, se odihnea, se juca și când îl luai era fresh, numai bun de petrecut timp împreună. Odată cu începutul școlii, una din problemele care apare este ce facem cu copilul după școală? Cum reușim să îi oferim și odihnă și relaxare și timp de joacă și mâncare de calitate. Școala e și așa obositoare, înseamnă o schimbare totală de mediu, de ritm. E un stres ce să mai, oricum ai lua-o. Din cauza asta, decizia ce facem cu copilul după școală mi se pare greu de luat, de asumat și de dus pe termen lung. Când ai și un copil cu un program extra – școlar destul de încărcat, ai rupt-o în fericire. Programarea orarului său și a timpului după școală devine misiune demnă de NASA.
Recunosc că noi, după doi ani de școală deja (trei, la ultima numărătoare), încă nu am reușit să găsim formula ideală
Am încercat diferite variante și până la urmă am ajuns la un fel de struțo-cămilă, un program diferit în fiecare zi, care să îi ofere Anei și odihnă și timp de teme și activități, dar și ceva timp liber. Ne-a luat ceva efort și permutări până să ajungem aici și recunosc că formula asta a fost și este posibilă și pentru că eu am un program flexibil.
Ce facem cu copilul după școală? Opțiunea ieftină – școală după școală
Există școli în care funcționează programul școală după școală, parțial subvenționat de stat. Costurile sunt cele de masă (între 12-15 lei pe zi în funcție de școală) și ajung la circa 350 lei pe lună, în funcție de numărul de zile și de costul pe zi.
Avantajele sunt faptul că copilul poate rămâne alături de o parte din colegii lui, că primește o masă caldă la prânz și că își poate face lecțiile supravegheat la școală, dar fără să beneficieze de asistență. La unele școli este posibil să existe și ceva cursuri opționale plătite de părinți și programul să devină astfel mai atractiv și cu mai mult sens pentru copii. Depinde foarte mult însă de conducerea școlii și cât este de flexibilă.
Dezavantajele sunt legate în principal de spațiu și lipsa de personal
Copiii stau într-o sală de clasă, câte 30-40, poate și mai mulți, cu o persoană care îi supraveghează. Se creează o așa hărmălaie acolo, încât pleacă extrem de obosiți după cele 8-9 ore petrecute practic la școală. Nu mai vorbim că majoritatea stau doar pe telefoane sau tablete, deci surexcitarea este la cote maxime.
Am încercat o perioadă varianta asta. Ana rămânea doar 2-3 zile pe săptămână la școală și doar câteva ore. Cu toate astea, o luam atât de agitată și irascibilă de acolo, uneori plictisită peste măsură și blazată, încât am căutat alte variante. Acum mai rămâne uneori să mănânce și eventual mai stă o oră-două, până ajunge cineva să o ia.
Opțiunea comodă și sigură – bunicii
Pentru cine îi are și sunt disponibili, bunicii sunt o opțiune. Ideal ar fi să poată veni acolo unde locuiește și copilul. Astfel, el va fi în mediul lui, va putea să se odihnească, să mănânce, să se joace. Bunicii îl pot supraveghea la teme și îl pot și ajuta, unde este cazul. Tot bunicii îl pot duce câteva ore în parc sau, dacă au curte, îl pot lăsa la joacă. Copiii au mare nevoie să stea la aer, mai ales după cele patru ore petrecute la școală.
Dezavantajul ar fi că, uneori îi permit prea multe excese – dulciuri, stat prea mult la TV sau pe tabletă sau că îl pot cocoloși exagerat.
Pentru noi bunicii sunt o opțiune în unele zile ale săptămânii. Pe mine mă ajută pentru că au mai multă răbdare la teme și Ana e fericită când primește libertăți pe care noi nu prea i le dăm, în special în timpul săptămânii.
Alternativa pentru bunici – bona
Se aplică, zic eu, dacă copilul a avut o bonă înainte de a intra la școală. Mi se pare destul de complicat să găsești o bonă pentru un copil mare, am auzit atâtea povești, că nu mai știu ce să cred.
Principalul avantaj ar fi pentru copil că este în mediul lui de acasă și se poate odihni și juca. Și părintele iese câștigat, pentru că un copil mare nu are nevoie de atâta supraveghere și atunci bona se poate ocupa și de mâncare sau menaj, dacă stabiliți cu ea asta de la bun început.
Dezavantajul major cred eu că este faptul că bona nu îi poate oferi suport sau supraveghere la teme și nici nu îi poate sugera activități pe care să le facă, ca o alternativă la jocurile pe tabletă.
Eu nu sunt deloc o referință în sensul ăsta, am fugit de bonă de când era Ana mică și am preferat să o integrez în colectivitate de la sub 2 ani, așa că nu aș risca să încep căutările acum.
Opțiunea comună – afterschool
Este cea mai întâlnită opțiune în rândul părinților de copii la școala primară. Mai ales că oferta e atât de mare, e și greu să nu găsești ceva. Printre avantajele afterschool-ului se numără faptul că oferă transport de la școală, masă de prânz, personal calificat pentru supraveghere și suport la teme și activități opționale.
Ce zic eu că nu oferă afterschool-ul? Un mediu în care copilul să se simtă altfel decât la școală. Să fie liber, să primească o altă abordare decât cea academică. Majoritatea afterschool-urilor, din dorința de a justifica taxele, dar și de a ține copiii sub control, introduc foarte multe activități, care nu le lasă copiilor niciun moment de respiro.
La afterschool, ca și la școală, copilul nu deține controlul. El este controlat
De aici și posibilul comportament de răzvrătire, care poate fi cauzat și de oboseală, dar și de faptul că nu are niciodată sentimentul de putere.
Un alt dezavantaj din punctul meu de vedere este legat de costuri și de programul puțin flexibil, mai ales în cazul în care copilul are și alte activități. În clasa pregătitoare Ana a frecventat un after trei zile pe săptămână, dar apoi nu am mai găsit niciunul care să ne ofere posibilitatea de a merge doar în zilele în care nu are alte activități. În plus, nici în restul zilelor, Ana nu stă mai târziu de 16.30-17 maximum, și atunci costurile mi se par nejustificate. Aș prefera ca de un buget similar să o duc la o școală privată.
Din punctul meu de vedere, afterschool-ul merită doar pentru copiii care stau acolo până la ora 18.00 și pot beneficia și de activitățile incluse în taxă.
O variantă foarte bună ar fi realizarea unui grup de lucru, cu copiii din clasă și învățătoarea lor
Aceasta ar fi o variantă excelentă, în condițiile în care se găsește un spațiu pe care părinții să îl închirieze împreună și unde copiii să desfășoare activități împreună cu învățătoarea sau cu un alt cadru didactic. Pentru varianta asta, însă, este nevoie de un consens total între părinți și de rezolvarea problemelor logistice. Copiii ar beneficia de o variantă mai puțin formală decât la afterschool și de un mediu în care ar putea consolida relațiile dintre ei.
Școala privată, cu program lung sau afterschool inclus
Un fel de grădiniță, cu pretenții ceva mai mari :-). Varianta ideală, dacă poți suporta costurile aferente. Copilul rămâne în mediul cunoscut, dar schimbă zona formală a clasei cu alt spațiu, cunoaște personalul, poate continua curricula de la școală, este cu colegii lui, se poate și odihni, mănâncă acolo. Din multe puncte de vedere,în opinia mea, aceasta este o opțiune câștigătoare.
Sigur, ar mai fi și varianta „de pe vremea noastră”,în care copilul rămâne singur acasă.
Să ridice mâna cine are curajul ăsta. Eu nu îl am încă, recunosc. Nu pentru că n-aș avea încredere în ea, dar pur și simlu nu aș sta liniștită și aș deveni o mică obsedată de control, ceea ce nu ar fi în avantajul nimănui.
Cred că, indiferent de opțiunea pe care o alegem, este important să urmărim binele copilului. Recunosc că eu sunt un pic exagerată la capitolul ăsta, poate și de aceea nu am găsit până acum formula total câștigătoare și am realizat zeci de combinații între variantele de mai sus. Mi se pare că viața pe care o trăim, programul nostru și al copiilor, cerințele pe care școala le are de la ei, îi încarcă suficient și că după acele patru ore ar trebui să primească câte puțin din ceea ce au nevoie și să se simtă în confort psihic și fizic.
Voi ce faceți după școală, unde lăsați/duceți copiii?
Citește și
De ce nu se concentrează copilul la învățat? Cauze și soluții
Oana Moraru – Școala nu este garanția succesului în viață
Otilia Mantelers – Succesul la școală al copilului depinde de implicarea părintelui
Performanță școlară cu muci pe față și multă singurătate
Educație financiară pentru copii. Cum o facem?
Există viață după școală. Cum o regăsesc?
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Baietelul meu incepe clasa I in toamna. Anul trecut, in clasa 0 am ales varianta combinata bunici – bona – ta-su (care a avut un an de pauza si regasire profesionala:). Anul asta am schimbat scoala, va merge la una privata care ofera si optiunea de program lung. Nu-i o suma astronomica, pana la urma mai ieftin am iesi asa decat cu bona dar parca nu-s impacata cu atatea ore. Teroretic ar sta de la 8:30 pana la maxim 4 dar inca nu-s convinsa… 🙂 Si eu ma gandesc ca ar trebui sa-i fie lui bine in primul rand. Sper sa se rezolve cumva de la sine. Sa-si faca un prieten bun la scoala si sa ramana amandoi fericiti si la programul mai lung :)))))
Succes la noua scoala! Eu zic ca e varianta ideala. Dar da, si acolo as avea problema de program, ca sta prea mult :-))) Eu zic totusi ca uneori ne facem noi probleme prea multe 🙂
Amalia a mers câteva luni la after ul de la Școala. A fost groaznic pentru ca aveau o supraveghetoare care urla la ei non stop. Temele I le făceau copiii mai mari și ea zicea mersi.
Acum sta cu maica-mea. Altă viata! Da, o răsfață, dar se odihnește la prânz, iese afara, face tot felul de activități. Luam în calcul și sa o mai lăsăm singura atunci când mama nu va putea veni.
Da, si Anei cam tot sa i-a mers la afterul scolii, e mare stres si zapaceala acolo. Si pt noi bunicii sunt mult mai ok. Cu statul singura, hmmmm, mai vedem 🙂
Sunt mirata si dezamagita ca in societatea noastra…care intr adevar la gradinita ofera copilului atat de multe, prefera ca atunci cand intra in scoala sa lase problema asta cu ce face copilul dupa ore, la rezolvarea privata a parintilor. La sedinta cu parintii in clasa pregatitoare, invatatoare ne a intrebat, care dintre noi vine la 12 sa ia copilul dupa ore. Eu personal am fost mirata de cele doua maini ridicate. Afterul este o solutie, dar atata timp cat este doar o afacere privata, sansele ca acolo sa intalneasca ceea ce spui tu Ioana sunt aproape de minim. Sper ca sa se trezeasca cineva care sa gaseasca solutii pentru ca acesti copii sa fie selectionati de stat in cluburi de sport sau in activitati artistice sau alte atatea posibile variante, cat si sa li se asigure tuturor o masa sanatoasa de pranz. Cred ca „jongleria” prezentata de tine o traim toti cei cu copii si daca nu ai bunici care sa puna umarul la crestere…mi as dori sa se puna pret pe educatie…nu doar cea curiculara ci mai mult de atat…se pot face atat de multe…
O, da, Ana, cata dreptate ai. Ceea ce descrii tu este o situatie ideala si atat de necesara….
Noi am optat pt scoala privata, unul din motive fiind cel al programului integrat (scoala + activitati extra + „teme”). Evident, nu a fost sigurul motiv.
Chiar si asa, tot a fost nevoie de cineva care sa ne ajute sa-l ia de la scoala si sa stea cu el pana ajungem noi acasa (din pacate, ambele locuri de munca sunt in partea opusa de oras fata de casa & scoala iar programul scolii e pana la 16). Asta era valabil si gand mergea la gradi, din pacate la noi nu a fost posibil fara ajutor suplimentar. Avem aceeasi bona de 9 ani. Probabil la un moment dat vom renunta, se va descurca singur dupa scoala 🙂
Este o alegere perfecta, din punctul meu de vedere. Iar dublajul bonei este si mai grozav, daca tot o aveti de atata timp si va intelegeti cu ea
Eu am avut-o pe Clara la After school in clasa pregatitoare si Clasa I, dar am renuntat cand am vazut oboseala ei si superexcitarea nervoasa. Am considerat ca pentru ea nu este cea mai buna solutia, asa ca am retras-o si am lasat-o acasa cu mama. Muuuult mai bine, chiar daca, la o asemenea optiune, asa cum ai spus si tu, trebuie sa-ti asumi extrarasfatul, dar daca pui in balanta avantajele, chiar nu mai conteaza. Sau cum spunea o buna prietena: „asta e treaba bunicilor! sa ii rasfete pe copii, iar copiii au nevoie de rasfatul bunicilor”
Da, sa stii ca, in ciuda tuturor neajunsurilor, bunicii sunt o solutie buna. Mult succes in clasa a II-a!
buna, anul acesta o sa fie si baietelul meu la clasa 0, eu si tatal lui ne intrebam oare ce vom face cu el?
eu ma gandeam sa il dam la after school , tatal lui a spus ca nici nu vrea sa auda de asa ceva, copilul are doua perechi de bunici, sa se puna ei de acord si sa faca cu randul sau sa isi faca cumva un program pe zile, astfel incat copilul sa stea acasa, sa manance sa doarma si sa fie in mediul lui.
precizez ca bunicii nu stau in oras, unii sunt la 10 km, altii la 20 de km ceea ce pentru ei ar insemna o naveta zilnica aproape, dar alta varianta noi nu vedem si nici sa suprasolicitam copilul nu ne dorim.
avem emotii mai este putin pana incepe scoala, speram sa ne descurcam asa si sa fie sanatosi bunicii.
Cred ca v-ati gandit foarte bine, mai ales pt clasa pregatitoare. Bunicii vor fi foarte bucurosi sa fie utili. Mult succes!