Voi, ăștia mai bătrâni, așa ca mine, mai țineți minte ce se întâmpla la școală atunci când venea vreo inspecție de rang înalt sau însuși Ceaușescu în vizită? Dacă nu mai țineți minte sau nu știți, că sunteți tineri, vă spun eu. Ieșeam toți la cules de frunze, se văruiau pereții, se schimba ce era stricat. Toți eram somați să avem matricola bine cusută, unghiile bine tăiate și batista cât mai albă. Au trecut aproape 30 de ani. Inspecțiile nu mai au timp să verifice școala, au treabă doar să streseze profesorii și implicit copiii, care intră în priză să dea bine la punctaj.
În afară de a bifa niște rezultate, pe cei de la nivel înalt nu îi interesează cum învață copiii
Dacă au hârtie igienică și săpun la baie, dacă personalul este suficient și motivat astfel încât să mențină mediul propice învățării și un confort minim în școală, dacă sunt materialele necesare. Lista e lungă, o știm cu toții. Toți ce care cotizăm din greu ca lucrurile normale să se întâmple în școlile unde învață copiii noștri. Pentru că școala nu are, pentru că e sărăcie, primăria nu dă, inspectoratul nu face.
Și totuși, există momente în care se poate. În care hârtia și săpunul apar subit la baia școlii
Urmele de picioare de pe pereți dispar peste noapte, doamnele de serviciu șterg pe jos după fiecare copil, ba chiar răsare și un uscător de mâini, de niciunde. Acele momente sunt cele în care vin oameni din exterior. Invitați, oficiali, delegații străine aflate în diferite schimburi culturale, benefice, dealtfel, copiilor. Atunci toată lumea se mobilizează, se găsesc și bani, se rezolvă totul, ca și cum Zâna cea Bună ar fi scuturat bagheta magică. Desigur, doar în locurile vizitate de musafiri. În rest, aceeași mizerie și aceleași lipsuri, cu care copiii s-au obișnuit. Nu atât de mult totuși încât să nu observe și să nu se întristeze.
Un copil învață dintr-o astfel de situație că el nu merită
Nu merită curățenie, nu merită săpun și hârtie, nu merită uscător de mâini sau alte lucruri normale. Asta primesc doar musafirii. În fața lor, ridicăm în dulcele spirit românesc preșul și vârâm acolo tot gunoiul. Toată lipsa, murdăria, nemulțumirea, frustrarea. Arătăm ce-avem mai bun. Pregătim copiii și prezentăm programe frumoase, demonstrăm că putem și noi.
E normal și firesc să scoatem ce e mai bun. E în regulă chiar să ne lăudăm cu copiii pe care (încă) îi avem. Ar fi însă minunat dacă, de la cel mai înalt nivel (Inspectorat, Minister, conducere), am aprecia acești copii în fiecare zi și le-am crea condiții să învețe. Dacă i-am valoriza și respecta ca indivizi, realizând o programă adecvată secolului în care trăim. Dacă le-am asigura spații potrivite să învețe, materiale să se dezvolte, instrumente să crească. Pentru început, dacă le-am pune săpun și hârtie igienică la baia școlii.
Dacă…..vă las pe voi să completați lista, sunt sigură că aveți cu ce
Citește și
Școala românească. O șaorma cu de toate înghițită cu forța
Lipsa de finalitate practică, una din bubele învățământului românesc
Nu-l lăsa când începe școala. Atunci are mai mare nevoie de tine!
Oana Moraru – Școala nu este garanția succesului în viață
Otilia Mantelers – Succesul la școală al copilului depinde de implicarea părintelui
Ce facem când copilului îi e greu la teme?
Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutăţile.
Sursa foto – Freepik.com
