Now Reading
Jeg uman ce ești! Alege cu grijă cuvintele pe care le spui copilului tău!

Jeg uman ce ești! Alege cu grijă cuvintele pe care le spui copilului tău!

 

Off, iar am întârziat, chiar acum, înainte de vacanță. Parchez și dau să o trimit singură, să ajungă mai repede. Îmi aduc însă aminte că probabil o să mă mai lase să o conduc până la ușă maximum un an, poate doi dacă am noroc. Așa că închid mașina și o iau de mână. Când să pun piciorul pe trecere, aud în lateralul meu – “Unde pleci așa, nesimțito? Jeg ce ești! În așa hal de mizerie umană ai ajuns, să îmi întorci spatele?”. Înțepenesc cu piciorul pe trecere și brusc mi se pare că afară e mult mai frig decât în realitate. Nu apuc să văd sursa cuvintelor, dar cu coada ochiului văd destinatara. O fetiță de maximum 10 ani, poate mai puțin.

Ana se uită la mine nedumerită. Eu dau din umeri, bălmăjesc ceva total stupid, o mângâi pe cap și o grăbesc către școală. Ne îmbrățișăm ca întotdeauna, rămân să îi fac cu mâna pe măsură ce ajunge la fiecare tronson de scări și când nu o mai văd, sunt în siguranță să plec. Merg greu și cu capul în jos. Mă gândesc la fetița de maximum zece ani și cum a început ea ziua. Cum o să poată duce lecțiile,  pretențiile doamnei, răutățile colegilor? Cât de sigură pe ea se va simți?

Oare va ști că, orice s-ar întâmpla, acasă o s-o aștepte niște brațe calde și o vorbă bună? De care poate avea nevoie și în dimineața aceea?

Mă gândesc apoi la mamă. O fi având probleme la serviciu? Sau poate a descoperit că e înșelată? O avea vreo boală gravă în familie sau ea însăși e bolnavă? Ce a putut să o supere atât de rău încât să pună cuvinte atât de grele în dimineața fiicei ei? Unde a pierdut atât de tare controlul propriilor emoții și sentimente? Ce suferințe din trecut o purta cu ea? Oare i-a părut rău? Și-a petrecut toată dimineața plină de remușcări și procese de conștiință?

M-am  gândit apoi la mine. În câte momente nu aș fi vrut să îmi iau înapoi cuvintele.

De câte ori am avut impulsul să îi spun Anei ceva care să o usture și apoi, în maximum cinci minute, am regretat amarnic. Câte frustări am vărsat în vorbe goale, care însă s-au așezat greu pe sufletul copilului meu? Chiar zilele trecute mi-a spus că nu poate uita când i-am spus anumite cuvinte. Deși a trecut mult timp. Deși mi-am cerut iertare de zeci de ori și am discutat repetat subiectul. Degeaba. Le-a așezat în sertarul nesiguranței și în momentele grele, o iau la goană prin mintea ei.

Aveți grijă ce cuvinte puneți în inima copiilor voștri!

Cu ce vorbe îi lăsați la școală, cu ce îi trimiteți în lumea viselor. Ce le spuneți când vă supără sau când sunteți nervoși și vă sâcâie. Deși pentru noi sunt doar vorbe, în mintea lor simplă și pură, ele au conotații grele. Și îi pot însoți uneori toată viața.

Puneți cuvinte de încredere și iubire în sertarele copiilor voștri!

Cereți-vă iertare atunci când o dați în bară. Înlocuiți cuvintele pe care le regretați cu unele care să le dea aripi. Asigurați-i că le veți fi aproape în orice moment. Că nimic din ceea ce vor face nu vă va întoarce chipul de la ei.

Indiferent cât de tare v-au supărat, cât v-ați certat și v-ați enervat, deschideți și închideți ziua cu “te iubesc”, “am încredere în tine”, “să ai o zi bună”. Pentru ca în viețile lor de adult, să scoată capul cât mai rar un copil de maximum zece ani al cărui mamă a avut o dimineață foarte proastă.

Citește și

Nu mai creșteți genii, creșteți copii fericiți!

Tu cât respect îi arăți copilului tău?

See Also

Nu pune problemele tale pe umerii copilului tău

Vorbiți-le copiilor voștri! E cea mai bună educație!

 

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Sursa foto – Pexels

View Comments (17)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Copyright Ioana Marinescu Sima 2020 | Branding & Website realizat de Ama Mihaescu CREATIVE STUDIO 

Scroll To Top